10 carti ale unor scriitoare italiene contemporane talentate

Pe lângă arhitectura spectaculoasă a palatelor unde poţi vedea unele dintre cele mai frumoase opere de artă sau aromele generoase ce te îmbie pe străduţele orașelor pitorești, Italia impresionează și prin cărţile scriitoarelor sale. Acestea s-au dovedit niște povestitoare care stiu cum să te acapareze. Sunt multe de spus despre aceste scriitoare. Eu m-am gândit să îţi prezint 10 cărţi ale unor scriitoare italiene contemporane talentate. Alături de acestea vei călători din pătimașul Sud până-n locurile mai puţin cunoscute din Nord.

Vraja Siciliei, din Messina până-n Palermo

Adio, fantasme de Nadia Terranova

Nadia Terranova a scris unul dintre cele mai sensibile romane despre legătura dintre copii și părinţi, dar mai ales despre vindecarea prin revizitarea trecutului. În centrul romanului se află o femeie originară din Messina, Sicilia. Ea ajunge să fie cunoscută la Roma datorită emisiunii sale de la un post de radio. Când află că mama ei plănuiește să vândă apartamentul familiei, se reîntoarce în orașul natal. Odată ajunsă în Messina, își reamintește de cea mai bună prietenă, de o primă experienţă erotică, dar mai ales de tatăl dispărut fără urmă. Amintirile reflectă nevoia de a clarifica trecutul și relaţiile cu oamenii apropiaţi.

Adio, fantasme este și un roman despre legătura meridionalului cu spaţiul urban mereu în schimbare. Alături de protagonistă vei cutreiera străzile din Messina. Plimbările protagonistei îi dau romanului un farmec asociat de obicei nostalgiei. Vei dori să treci și Messina pe lista viitoarelor destinaţii dacă iubești Italia.

Albatrosul de Simona Lo Iacono

Simona Lo Iacono este una dintre noile voci ale Siciliei literare. Cel mai cunoscut roman al său, Albatrosul, va fi o încântare pentru cei îndrăgostiţi de faimoasa insulă. Vei descoperi acea Sicilie seducătoare, a palatelor somptuoase înconjurate de grădini luxuriante având farmec exotic. Este Sicilia din vremea aristocratului Giuseppe Tomasi di Lampedusa, care ne-a lăsat capodopera Ghepardul.

Albatrosul este genul de roman care te vrăjeste prin scenele descrise. Vei descoperi și o legătură de prietenie aparte, reamintită de Lampedusa-personajul în ultimele sale zile. Romanul este totodată portretul unei lumi ce își simte ultimele pâlpâiri de glorie. Un roman al ultimelor veri scufundate-n în huzurul copilăriei din palatele aristocraţiei. Multe dintre paginile din Albatrosul au farmecul vizual din filmele regizate de Visconti sau de Paolo Sorrentino.

Recenzia poate fi citită aici.

Leii Siciliei de Stefania Auci

Leii Siciliei a devenit unul dintre cele mai citite romane italiene din ultimii ani. N-avea cum să fie altfel. Include multe dintre ingredientele unei lecturi ce te absoarbe. Are abundenţa unui roman istoric, tensiunile unui film de epocă, personaje contradictorii și redă povestea unei familii care din sărăcia lucie ajunge pe culmile gloriei, scriind pagini importante din istoria Siciliei în perioada modernizării.

Leii Siciliei este saga familiei Florio, legendară în Palermo. Şi-a început ascensiunea la finalul secolului al XVIII-lea. De la simpli negustori de mirodenii, cei din familia Florio au devenit bancheri și afaceriști vizionari ce au promovat revoluţia industrială în Sicilia.

Bazându-se pe date istorice precise, autoarea Stefania Auci îmbină povestea familiei cu marea istorie a Siciliei. Vei descoperi o Sicilie care luptă pentru păstrarea propriei identităţi și pentru autonomia în relaţia cu marile puteri expansive ale epocii, inclusiv cu Burbonii veniţi să o domine.

Recenzia poate fi citită aici.

Sardinia poveștilor de neuitat

Mal di pietre de Milena Agus

Mal di pietre face parte din categoria romanelor de dragoste speciale. Pe fundalul unei Sardinii postbelice, personajele trec de la satul arhaic la eleganţa orașului Cagliari, superba capitală a insulei.

Personajele principale alcătuiesc un cuplu atipic. Mai bine zis, relaţia lor este atipică pentru mediul din care provin, dar și pentru acea perioadă. Deși fac parte dintr-o societate patriarhală, cei doi au regulile lor. Ea își dă voie să se abandoneze pasiunii și atracţiei pentru un alt bărbat. El nu se impune precum un bărbat machist, dovedindu-se mai degrabă răbdător. La început nu exista nici un fel de atracţie în cuplu. Personajul feminin fusese obligat să se mărite pentru a scăpa familia de rușine. Acea rușine ce se abate asupra unei familii a cărei fată are o reputaţie de bizară, de vrăjitoare, de lunatică. Singura vină a ei era pasiunea pentru literatură. O pasiune care îi hrănea imaginaţia și o făcea să pară mult mai liberă decât îi permiteau cutumele.

Deși cuplul se formează în urma unei căsătorii dorite doar de personajul masculin, povestea de iubire se va înfiripa. Însă va avea un parcurs mai degrabă straniu și lent. Va fi hrănită de tăceri și de iniţiative senzuale venite din partea ei. Povestea cuplului va avea ramificaţii transgeneraţionale, descoperite de nepoată, peste decenii.

Datorită romanului Mal di pietre o vei descoperi pe una dintre cele mai apreciate scriitoare italiene. Originară din Sardinia, Milena Agus îţi va trezi curiozitatea faţă de insula natală.

Recenzia poate fi citită aici.

Accabadora de Michela Murgia

Despre Accabadora s-a tot vorbit în Italia ca despre o revelaţie literară. Faima romanului s-a datorat și modului în care Michela Murgia a știu să exploreze folclorul sard. Mai ales legendele întunecate. O astfel de legendă povestește despre existenţa unei femei numite Accabadora. Ea este chemată în toiul nopţii pentru a curma suferinţa incurabililor. Însăși numele ei te face să ghicești rolul pe care îl avea în societatea arhaică. Acest rol era știut de tot satul, dar ascuns, asemenea unei credinţe păgâne ce a supravieţuit clandestin.

O astfel de Accabadora este și cea mai bună croitoreasa din satul sard numit Soreni. Viaţa ei se va schimba când va adopta o copilă dintr-o familie săracă. Relaţia foarte apropiată dintre ele nu va exclude secretele. Odată aflate, secretele vor duce la schimbări nebănuite.

Accabadora este și un roman plasat între Italia ancestrală și Italia anilor ce anunţau emanciparea postbelică. Totodată este un roman despre feminitate și despre maturizarea prin asumarea autonomiei afective.

Recenzia poate fi citită aici.

Adolescenţa în Napoli, Bari și Abruzzo

Viaţa mincinoasă a adulţilor de Elena Ferrante

Câte orașe pot încăpea de fapt în Napoli? Câte metamorfoze feminine pot exista. Cel puţin aceasta este concluzia la care ajunge un cititor fidel al Elenei Ferrante. Unul dintre cele mai bune romane ale sale din perspectiva legăturii dintre maturizarea feminina și Napoli este Viaţa mincinoasă a adulţilor. În acest roman, Elena Ferrante reia subiectele abordate și în Tetralogia napolitană, precum adolescenţa, rivalitatea feminină și prietenia, însă le duce la un alt nivel, mai sofisticat.

În centrul romanului se află Giovanna, o adolescentă care îl aude pe tatăl ei asemănând-o cu oaia neagră a familiei. Aceasta era nimeni alta decât sora tatălui, mătușa Vittoria. Locuia departe de cartierul decent al Giovannei și avea o reputaţie scandaloasă, datorită unuia dintre amanţii săi.

Bântuită de fantoma unei mătuși pe care nu o cunoscuse încă, Giovanna decide să o viziteze. Coboară din cartierul de pe colinele elegante din Napoli pentru a descoperi periferia murdară. Aici rămăseseră acele rude ale tatălui care nu doriseră să evolueze, să se educe.

Mătușa Vittoria este un vulcan greu de stins. Vorbește slobod, fără a se cenzura nici atunci când îi vin cuvinte explicite. La fel se și comportă. Giovanna simte faţă de ea o curiozitate amestecată cu teamă. Provocată de Vittoria, începe să își pună întrebări despre feminitate și libertate. De asemenea, ea ajunge să cunoască o lume care o ademenește să jongleze cu pericolele reprezentate de anumite experienţe.

Viaţa mincinoasă a adulţilor este un roman care te atrage datorită misterului reprezentat la început de unul dintre personajele feminine controversate. Părerile contradictorii despre mătușa Vittoria înteţesc interesul faţă de roman. De aceea vei avea parte de o lectură palpitantă, cum doar Elena Ferrante poate oferi.

Recenzia poate fi citită aici.

Povestea unei familii perfecte de Rosa Ventrella

Povestea unei familii perfecte poate fi considerat unul dintre cele mai sensibile romane despre iubirea din adolescenţă și despre modul în care această iubire poate duce uneori la maturizarea timpurie. Acţiunea se petrece într-unul dintre cartierele de la periferia orașului Bari. În atmosfera ce amintește de filmele neorealiștilor evoluează povestea de iubire dintre o adolescentă ce își va depăși condiţia și fiul unei familii bănuite ca ar avea legături cu lumea interlopă.

Romanul este și o incursiune în stratificatul Bari, unde fiecare zonă are cutumele ei. Într-un fel își duc viaţa cei locuind la periferia de pe malul mării, în alt mod văd relaţiile dintre clasele sociale elevele din înalta societate, la a căror școală nimerește și protagonista datorită rezultatelor școlare promiţătoare, ce o scot din mahalaua fără speranţă.

Rosa Ventrella te va impresiona prin dirijarea evenimentelor dramatice, devenite obstacole în calea personajelor îndrăgostite. De asemenea, te impresionează și prin evoluţia legăturii dintre protagoniști, opunând tandreţea lor unui mediu ostil, apăsător, exact cum vezi în filmele iconice ale neorealiștilor.

Cea care se întoarce de Donatella Di Pietrantonio

Vei auzi multă vreme vorbindu-se despre romanul Cea care se întoarce (L’Arminuta), prin care Donatella Di Pietrantonio a devenit cunoscută în întreaga lume. Romanul include genul de poveste pe care o vei ţine minte. Este povestea unei adolescente a cărei viaţă se schimbă de la o zi la alta. După ce află că a fost adoptată, i se spune că trebuie să se întoarcă la familia mamei naturale. Din orașul de pe malul mării, unde a crescut, ajunge într-un sat aproape uitat de lume. Aici este sprijinită de o profesoară deschisă la minte, care o ajută să ajungă la un liceu foarte bun.

Trecerea de la o familie la alta este dramatică, putând să destabilizeze până și cele mai încrezătoare adolescente. Dar protagonista descoperă și o parte bună. Află despre o soră care, deși mai mică decât ea, dovedește o tenacitate și un curaj ieșite din comun. Sora mai mică va fi asemenea unui înger păzitor, ajutând-o să se adapteze la noua viaţă. Însă protagonista este hotărâtă să revină în orașul unde a crescut. Vrea să afle secretul din spatele deciziei de a fi trimisă înapoi, la familia de origine.

Din Roma până-n Japonia

Splendoare de Margaret Mazzantini

Roma devine decorul fascinant al unei prime iubiri care durează o viaţă, în romanul Splendoare. Poate fi considerat unul dintre cele mai bune romane ale scriitoarei Margaret Mazzantini, datorită analizei psihologice elaborate. Vei citi despre iubirea pe care societatea o condamnă, deși nu este lipsită de profunzime și mai ales de frumuseţe. Este iubirea dintre Guido și Constantino. Va începe în adolescenţă și va continua de-a lungul mai multor decenii. Se vor despărţi adesea, apoi se vor regăsi de tot atâtea ori.

Cei doi protagoniști vor străbate o Europă unde libertatea capătă nuanţe diferite. În Roma se apropie clandestin. În Londra își dau voie să se comporte exuberant. Provin din medii cu valori diferite și cu atașamente la fel de diferite faţă de tradiţii. De aici și evoluţia imprevizibilă a relaţiei lor, a maturizării împreună. În paginile în care unul dintre ei își derulează amintirile poţi găsi niște concluzii de o rară frumuseţe sfâșietoare despre umanitate, despre sensul vieţii și despre frica de efemerul a cărui prezenţă odată conștientizată ne face să simţim și mai intens (dar și curajos) voluptatea clipei.

Recenzia poate fi citită aici.

Ce încredinţăm vântului de Laura Imai Messina

Laura Imai Messina este o scriitoare italiană îndrăgostită de Japonia. A scris și despre cărţile apreciatei scriitoare nipone Yoko Ogawa. Unul dintre romanele în care Laura Imai Messina îmbină talentul tipic scriitoarelor italiene și delicateţea stilului japonez în explorarea traumelor este și Ce încredinţăm vântului.

Vei citi despre un cuplu format din niște supravieţuitori. El este un chirurg apreciat, al cărui copil nu mai vrea să vorbească după moartea mamei. Ea este realizatoarea unei emisiuni radio, care și-a pierdut mama și copilul în timpul tragediei ce a lovit Japonia pe 11 martie 2011.

Personajele principale se întâlnesc într-o grădină de pe malul mării. Grădina se află în nordul Japoniei. Aici a fost amplasat și Telefonul Vântului. Cei ce și-au pierdut persoanele apropiate revin la Telefonul Vântului a întreţine iluzia legăturii cu ele. Își imaginează că pot vorbi cu persoanele dispărute folosind acest telefon. La un moment dat, poveștile de viaţă se vor intersecta. Personajele secundare ajung să le ofere câteva revelaţii protagoniștilor, ajutându-i să-și găsească vindecarea emoţională. Ce încredinţăm vântului poate fi considerat unul dintre cele mai sensibile romane despre doliu.

Recenzia poate fi citită aici.