August – 10 intamplari din verile memoriei

0

August este o colecţie de zece proze scurte greu de lăsat din mână. Elena Vlădăreanu te momește cu decorurile estivale regăsite și în amintirile sau reveriile tale, apoi îţi crește brusc pulsul înaintea unui deznodământ ce pare să devieze de pe traseul promis, evitând (sau nu) coliziunile în ultima clipă. Aceste coliziuni pot fi provocate de câte o amintire dureroasă revenită impetuos la viaţă, de cearta unui cuplu, de un străin care bulversează o existenţă predictibilă, de capitularea în faţa propriei neputinţe sau de niște dorinţe neîmplinite, ce ajung să-și ceară drepturile.

O foarte bună povestitoare

Citind August îţi dai seama că ai mai descoperit o foarte bună povestitoare. Te acaparează încă de la primele rânduri, în care peisajele sau senzaţiile verii promit o evoluţie irezistibil de imprevizibilă a poveștii de viaţă expuse. Elena Vlădăreanu stăpânește forţa percutantă de care are nevoie de obicei proza scurtă pentru a lăsa urme în memoria cititorului, fără a miza pe senzaţionalismul forţat. Prozele sale au consistenţa demnă de scenariul unui film despre verile ce lămuresc sensurile unei existenţe sau pun capăt unor stagnări emoţionale. Scriitoarea este precum regizorul ce își obligă personajele să își spună în sfârșit problemele și nemulţumirile. Să elibereze tensiunile ce mocneau sâcâitor ani de zile.

Zece posibile scenarii de film

Fiecare dintre cele zece proze scurte incluse în volum ar putea sta la baza unui film psihologic. Genul acela de film ce impresionează prin tensiunile fertile ascunse în situaţiile și gesturile banale. Scenele sunt derulate molcom pe fundalul trândăviei estivale de pe malul mării. Descoperi astfel o lentoare prevestitoare expusă prin cadrele inundate de lumina îmbietoare. O lumină asociată vacanţelor ideale (și idealizate înainte de a fi planificate), dar înșelătoare în aceste povestiri.

Vei descoperi cupluri vechi, rutinate, care abia în vacanţă își dau seama că urmează despărţirea. Asiști precum un martor tăcut la întâlnirile dintre niște rude ce își ascund secrete detonate. Rememorezi verile copilăriei observând cum își umplu timpul anumite personaje.

Când te aruncă în vieţile personajelor sale, Elena Vlădăreanu știe cum să-ţi regleze și perspectiva. Are o ușurinţă de invidiat de a te trece de la empatie la ironia mușcătoare. Când își compătimește personajele, când le confruntă nemilos cu propriile lor temeri și ezitări. Uneori ai impresia că deasupra personajelor năucite sau epuizate privește un păpușar ce își arată zâmbetul cinic. Un fel de zeu al ratării devenite simbolul resemnării din timpul relaţiilor aplatiza(n)te. Însă cele mai intense proze sunt acelea în care imprevizibilul deviază spre dinamismul thrillerului. Simţi un fior de suspans ce traversează până și acele pagini line, scăldate de seninătatea verii. Indiferent de stilul abordat și de subiect, fiecare proză din August are un final în care se pompează doza potrivită de adrenalină.

Poţi cumpăra volumul August de pe Nemira, Cărturești

Te invit să descoperi și romanul Teo de la 16 la 18.

Leave a reply