Kitchen – Iubire, prietenie si doliu

Kitchen este un roman pe care mulți îl recomandă celor dornici nu numai de a cunoaște literatura japoneză contemporană, ci mai ales sufletul japonezului. Un debut multipremiat și ecranizat în 1989 de către Yoshimitsu Morita, devenit un adevărat fenomen literar în Japonia anilor ’80 și rămas la fel de actual, romanul scris de Banana Yoshimoto a impresionat prin îndrăzneala de a introduce un personaj ale cărui alegeri îl plasează în lumea celor marginalizați, dar și prin abordarea sensibilă a etapelor unui doliu.

Semnificaţia afectivă a gătitului

Legăturile simbolice dintre mâncare și acea siguranță psihologică atribuită coeziunii familale sau unui spațiu intim și relaţia dintre arome și activarea involuntară a memoriei afective sunt explorate de scriitoarele din multe culturi. Totuși, citind Kitchen ai spune că nici nu aveai nevoie de numele autoarei pe copertă pentru a-ți da seama că este un roman japonez. Îți erau suficiente delicatețea prin care sunt expuse toate acele trăiri ce formează un ghem sfâșietor în interiorul oricui traversează un doliu și acele tăceri pătrunzătoare, care spun de fapt totul, ale personajelor discrete.

Stratificarea lecturii

Romanul are mai multe planuri. Primul plan îți prezintă încercarea studentei Mikage, pasionată de gastronomie, de a se vindeca după moartea bunicii sale. Bunica era ultima rudă care îi mai rămăsese, după ce și-a pierdut de timpuriu părinții. Nevoită să se mute din casa unde era chiriașă alături de bunică, Mikage acceptă să locuiască temporar în apartamentul unui coleg de facultate pe nume Yuichi.

Yuichi locuiește cu mama lui, o persoană trans, proprietara unui bar extrem de popular în oraș. În ciuda tristeții, a copleșitoarei conștientizări a singurătății, Mikage redescoperă siguranța unui cămin. Mama colegului Yuichi este o mare de bunătate. Sprijinul de care avea nevoie.

Al doilea plan este legat de relația duală. Între Mikage și Yuichi se dezvoltă o relație în care granița dintre prietenia bazată pe nevoia de ocrotire și atracție devine din ce în ce mai permeabilă, rămânând totuși în limitele subtilităţii. Deși în anumite pagini pare să ignore codul discreției japoneze, Banana Yoshimoto își acoperă personajele cu aceeași boare de mister asociată de obicei japonezilor. De fapt modernitatea și acea delicatețe atribuită literaturii Japoniei vechi amintesc de stilul autorilor contemporani precum Haruki Murakami.

O călătorie în sufletul îndurerat

Romanul Kitchen este o călătorie în sufletul îndurerat. În lumea celor pe care tocmai pierderile îi unesc. Totodată este și un roman despre apropiere. Vitala apropiere ca dovadă a solidarității vindecătoare. Genul de solidaritate pe care doar doi străini care ajung să creadă că se au unul pe celălalt în viață îl pot înțelege.

Mikage și Yuichi se simt legați prin pierderile suferite. Printr-un cordon al sentimentelor asemănătoare, chiar și când ajung să locuiască separat, să își facă fiecare propria viață și propriile relații. Astfel, când Yuichi suferă la rândul său o mare pierdere, este rândul lui Mikage să-i fie alături. Doar că ea va apela tacticos la propria formă de alinare. O formă ce include un alfabet al aromelor. Acea formă ce-i amintește adultului de primele dovezi de afecțiune. De primele confirmări ale unei prezențe securizante în lumea lui.

În același volum vei mai găsi o povestire infuzată de mit. Tot despărțirea de cei dragi este subiectul povestirii Lumina Lunii. Doar că de data aceasta este vorba despre cuplu. Această proză scurtă aduce actualitatea metropolei japoneze în universul mitologiei. Apropie enigmatic realul de fantastic. Le va plăcea mai ales fanilor lui Haruki Murakami.

Poţi comanda romanul de pe LibHumanitas.

Te invit să citești și despre cartea Fata care s-a transformat în beţișoare aici.

Fata care s-a transformat in betisoare – Suprarealismul japonez si mecanismele dorului de afectiune