Bunica mea chinezoaica – Memoria unei familii

Pentru unii oameni, cele mai bune moșteniri sunt amintirile bunicilor. Ele devin sursa de inspiraţie. Îi transformă, le șlefuiesc visurile și le hrănesc generos curiozitatea. Bunica mea chinezoaică este despre confluenţa dintre memoria individuală și cea transgeneraţională, despre călătorii menite să schimbe vieţi și despre găsirea propriului loc în marele tablou de familie.

Lars Saabye Christensen, devenit emblematic pentru literatura norvegiană contemporană, a scris o carte aparte. Îmbină elementele autobiografice, romanul devenirii și istoria navigaţiei moderne pentru a te invita să reflectezi asupra legăturilor de familie, relaţiei cu alte culturi și modului în care evoluţia tehnologiei a transformat pregătirea interioară pentru o călătorie spre alte continente.

Amintirile bunicii

Titlul îţi promite derularea unei povești având în centru un personaj feminin memorabil. Chiar dacă nu avea origini chineze, bunica din această carte a fost nevoită să se adapteze la nou. Imediat după căsătorie, avea să călătorească neînsoţită din Copenhaga spre Hong Kong. În portul oriental urma să o aștepte noul ei soţ, angajatul model al unei companii maritime ale cărei nave salvau oamenii de la naufragiu.

Pe vremea bunicii pomenite de Lars Saabye Christensen o femeie nu călătorea singură. Traversarea mărilor spre un alt continent dura și luni. Era o veritabilă excentricitate pentru o femeie. Debarcarea putea deveni un șoc cultural, mai ales acum mai bine de un secol. Totuși, bunica naratorului pare să se fi atașat de Hong Kong. A fost atrasă de obiectele de artă chineză. Reîntoarsă în Europa, și-a transformat casa într-un mic muzeu de artă orientală. Cufere de camfor, preţioase covoare cu păuni, miniaturi, săbii, vaze, porţelanuri, mobile cu încrustaţii, obiecte lăcuite din lemn preţios, paravane. Doar o parte a ajuns în lumea nepotului. Totusi, obiectele rămase fuseseră suficiente pentru a-i stimula imaginaţia. Se visa el însuși un călător peste mări și ţări.

Memoriile suprapuse

Imaginile despre trecutul bunicii se suprapun peste imaginile unui fiu al cărui tată nu mai are mult de trăit. Apoi vin și imaginile din timpul unei călătorii în China, unde urma să fie prezentat un roman tradus în limba chineză, semnat de nepotul hrănit cu amintirile orientale.

Istoria de viaţă a nepotului se întâlnește subtil și tandru cu a bunicilor. Derulând poveștile generaţiilor trecute face trimiteri și la istoria ţărilor scandinave. Descoperi obiceiuri, viziuni asupra vieţii. Te impresionează oscilaţia între cumpătare și exuberanţa curiozităţii în faţa unor lumi noi.

Fără a face niște excese narative, Lars Saabye Christensen traversează istoria a două secole. Bunica mea chinezoaică fi putut deveni o saga. Un roman transgeneraţional precum un fluviu asiatic. Rămâne, în schimb, o delicată aducere aminte și o reflecţie rafinată despre metamorfozele umane. Te face să te gândești la modul în care generaţiile se raportează la propriile călătorii. La descoperirea altui spaţiu, la uimirea urmată de nevoia adaptării. De asemenea, Bunica mea chinezoaică poate fi considerată o carte despre raportarea la istoria unei familii. La anduranţa generaţiilor trecute, la modul în care își construiau propria stabilitate. Mai este și un roman despre cum memoria altor generaţii este folosită în plan literar.

Poţi găsi cartea pe site-ul Casa Cărţii de Ştiinţă sau pe Cărturești.