Cortina de Fier – Visurile tinerilor din Est

Scriind romanul Cortina de Fier, Vesna Gladsworthy îţi dă impresia că și-a imaginat un clocot într-un cub de granit. Niște existenţe ce înteţesc vâlvătaia de vitalitate și nesupunere într-o dictatură ce părea nesfârșită.

Chiar dacă povestea de iubire (și evadare) ce-i are ca protagoniști pe fiica deschisă la minte a unui nomenclaturist și pe nonșalantul poet din Vest se înfiripă într-o ţară nenumită, fiecare cititor din Est își va recunoaște propria ţară.  Descrierea acestui spaţiu nenumit, dar ușor de reperat în geografia memoriei colective ţine de talentul unei scriitoare aflate între Est și Vest, suficient de inteligentă pentru a înţelege sofisticat esenţa diferenţelor (dar și apropierilor) dintre aceste două falii ale Europei.

Venită din fosta Iugoslavie, Vesna Gladsworthy le deschide occidentalilor ferestre spre un Est mult prea puţin înţeles de ei. În romanele precedente a revizitat povestea lui Gatsby punând în rolul principal un oligarh pasionat de artă (Marele Gorsky) și a iconicei Anna Karenina văzute prin ochii unui intelectual rus evadat în Londra ce agoniza încă după trauma din Al Doilea Război Mondial (Monsieur Karenin). Pentru cei din Est, în schimb, romanele sale devin cathartice. Pot alina suferinţe și rușini preluate de la generaţiile trecute. Pot diminua complexele de inferioritate ale cititorilor estici deoare le amintește și de licărul de curaj și de frumuseţe neînghiţite de bezna diabolicilor dictatori.

Intensitatea unui film

Vei devora alert povestea din Cortina de Fier deoarece scriitoarea are talent de scenarist. Romanul său este unul demn de a fi ecranizat. Nu numai datorită paginilor ce descriu atmosfera si care amintesc de cadrele cineaștilor contemporani din ţările foste comuniste. Personajele sunt și ele extrem de expresive și pline de contradicţii. Mai ales cele din ţara comunistă, nevoite să fie într-un fel în public, în alt fel în spaţiul privat sau în cel unde se întâlneau clandestin artiștii neconveţionali, inspiraţi de Marina Abramovic. Descrierilor exacte, revelatoare pentru umanitatea estică, greu încercată, sunt dublate de imprevizibilul demn de un thriller.

Romanul începe cu sfârșitul poveștii de iubire dintre personajele principale. Totuși, nu devoalează misterul. Urmărind revoltată discursul oferit după căderea Zidului Berlinului, ţinut de poetul occidental ce fusese marea ei iubire și motivul evadării din ţara comunistă, protagonista, Milena, îţi dă de înţeles că acesta este un om duplicitar. Un impostor și o canalie. Nu îţi spune de ce, nu imediat. Tu nici nu apuci să îţi imaginezi motivele revoltei, că Milena deja a apăsat pe butonul ce permite proiecţia filmului despre viaţa ei. Iar viaţa Milenei începe cu adevărat când ajunge să conștientizeze răul din societatea ei.

Făcând parte din nomenclatură, Milena fusese ferită de realitate. Ca fiică a unui om având o funcţie înaltă în ierarhia ţării sale, Milena se bucurase de privilegii. Viziona filme occidentale și putea călători în Vest, nefiind oprită de legile dictaturii comuniste. Nu avusese parte de lispuri alimentare, nu stătuse la cozi. Ea și iubitul ei, la rândul său fiu de nomenclaturist, își permiteau să fie rebeli. Să se îmbrace imitând moda din Vest. Să scape nepedepsiţi după ce au asistat, împreună cu alţi colegi, la reprezentaţia subversivă a unei tinere ce se visa Marina Abramovic.

Ieșirea din bula privilegiilor

Poţi spune că Milena trăia într-o bulă. Indiferentă la suferinţa colegilor mai puţin privilegiaţi, din popor. Ai fi tentat să afirmi că este aroganta fată a lu’ tata, o adolescentă de bani gata. Dar te surprinde prin maturizarea ei accelerată. Prin luciditatea revelată când începe să conștientizeze absenţa libertăţii din ţara ei și privilegiile bine mascate în spatele egalităţii.

Evenimentul tragic la care duce spiritul de frondă al iubitului ei o va transforma. Din adolescenta superficială devine o studentă eminentă, care își ia examenele pe merit. Își descoperă pasiunea pentru limba engleză și ajunge una dintre cele mai bune traducătoare din ţara sa. Devine tipica workaholică pentru care lumea se reduce la activitatea profesională. Se simte astfel protejată de amintirile traumatizante. Până când este rugată să însoţească un poet din Marea Britanie, venit la festivalul internaţional de literatură organizat de autorităţile din ţara sa pentru a crea falsa imagine a unei deschideri, a unei libertăţi de expresie.

Milena îl întâlnește astfel pe Jason, cel ce avea să o încurajeze să fugă în Vest. Poetul Jason este tot ce nu poate găsi în ţara ei. El reprezintă o lume relaxată, unde se poate vorbi fără teama de cenzură. Nu pune preţ pe aparenţele ce definesc legăturile umane în ţara Milenei. De asemenea, carisma lui i se pare irezistibilă.

Iubirea, pașaport pentru o lume liberă

La început o simplă atracţie între doi rebeli ce vin din lumi diferite, relaţia cu Jason devine pașaportul Milenei către Vestul liber. Sub pretextul unei călătorii spre însorita Cubă (paradisul exotic al nomenclaturii estice), Milena îl convinge pe tatăl ei să îi permită și o scurtă oprire în mult visata Londră, unde ar vrea să viziteze niște galerii de artă. Nimic neobișnuit pentru cineva pasionat de limba engleză, cum este și ea. Doar că-n Londra își face pierdută urma (sau cel puţin așa crede). Astfel, Jason ajunge singura ei ancoră într-o nouă societate.

Conflictul dintre mentalităţi și procesul de adaptare plin de capcane pentru noul cuplu devin previzibile în mintea cititorului, dar nu și lectura. Îţi va fi greu să prezici evoluţia relaţiei. Vesna Gladsworthy nu te va încuraja să emiţi certitudini cu privire la dinamica personajelor sale. Imediat ce pune piciorul în Londra visurilor ei, Milena îţi va da impresia că povestea ei urmează o altă direcţie. Prin deciziile sale și prin anumite reacţii sau revelaţii cu privire la relaţia ei cu Jason te va uimi. Așadar, îţi va fi greu să anticipezi finalul.

Cortina de Fier ne-aconfirmat încă o dată talentul scriitoarei Vesna Gladsworthy în a oferipovești pe care să le devorezi cu pofta celui dornic de a descoperi între paginile cărţilor niște legături umane intense, care duc la schimbarea unor perspective asupra vieţii. Sunt genul acela de povești ce vorbesc despre întâlnirea personajelor din ţările est-europene cu vesticii plini de curiozitate, dar având încă multe de înţeles despre ţările închise cândva între graniţele dictaturii.

Te invit să citești și despre cartea Înfruntare la nivel înalt.