
Studentul cersetor – Conversatii despre sanse si ratare
Osamu Dazai este un scriitor emblematic pentru literatura japoneză modernă. A surprins prin stilul franc, prin analiza psihologică zguduitoare a unor abisuri, prin alegerea unor personaje neliniștite, ale căror frământări aveau să se regăsească și în lumea răzvrătiţilor neadaptaţi ai lui Yukio Mishima, și prin modul în care și-a înţeles epoca marcată de o accelerantă modernizare, în contradicţie cu militarismul retrograd promovat în anii ’30 și ‘40. Studentul cerșetor surprinde tocmai această societate aflată între două epoci.
Proza Studentul cerșetor redă o zi din viaţa unui scriitor care se consideră un ratat fără leac. După ce își expediază ultimul manuscris către editură, începe să rătăcească la marginea orașului. Ajunge pe malul unei ape, în apropierea unei păduri, unde îl întâlnește pe un tânăr debusolat, care tocmai renunţase la studii.
Un dialog despre deziluziile unei generaţii

Dialogul dintre scriitor și fostul elev începe abrupt, printr-un schimb de repici zeflemitoare. Fostul elevul are un ton arogant, dispreţuitor. Este nemulţumit de lume. În spatele aroganţei, scriitorul îi ghicește imediat vulnerabilitatea. După câteva replici mai inspirate din partea scriitorului, cei doi ajung să își ţină unul altuia companie. Se opresc la o ceainărie veche, unde iniţiază un dialog despre viaţă, societate, familie, șanse ratate, oameni iluștri și necesitatea continuării studiilor. Nu lipsesc nici remarcile acide referitoare la prezentul lor, la societatea nedreaptă.
Conversaţia (uneori tensionată) ia forma unor destăinuiri. Astfel, ajungi să cunoști frânturi din viaţa fiecăruia. Istoriile personale sunt de fapt un pretext folosit de Osamu Dazai pentru a expune problemele societăţii japoneze și mai ales nemulţumirea noilor generaţii, care nu se mai ragăsesc.
Ambele personaje par să fie unite de aceeași percepţie a ratării, a neadaptării. Simt că lumea le este potrivnică, iar societatea nu le permite să își îndeplinească visurile. Tristeţea lor este un simptom al zădărniciei, al unei dezolări din care nu se poate ieși ușor. Par să fie resemnaţi, cuprinși de acea devitalizare specifică nemulţumirii.
Portretul unei Japonii la răscruce
Cei familiarizaţi cu biografia lui Osamu Dazai și a marilor scriitori japonezi contemporani cu acesta pot regăsi în dialogul celor două personaje o descriere a Japoniei din prima jumătate a secolului XX. O Japonie ce arsese etape în drumul spre modernizare, dar care ţinea cu dinţii de tradiţii, de vechile ierarhii și modele sociale și relaţionale. Era și o Japonie a răzvrătiţilor ce aveau să anticipeze explozia de filme din anii ’60-’70, ce uimeau prin nemaîntâlnita lor dezinvoltură și curaj – incredibile chiar și pentru occidentalii ce dărâmau prin arta lor tabu după tabu – în prezentarea nemulţumirilor unei noi generaţii ce risca odată cu ostentativul refuz al conformării și excluderea, inadaptarea.
Elevul întâlnit de personajul ce se visa mare scriitor părea la rândul lui un indaptat. Refuza etapele unei evoluţii sociale considerate firești. Alesese o formă incipientă de vagabondaj. Dezamăgit de societate, el renunţase la școală. Acestor două personaje li se mai alătura unul, ce pare a pluti în propria derivă.
Cutreierând vechile cartiere ale orașului, cei trei se contrazic, își plâng de milă. Se critică neîncetat unii pe ceilalţi, având parte și de încurajări părintești, după critici. Astfel, ce părea o carte despre disperare și ratare primește un licăr de speranţă în apropierea umană care stabilită la timp mai poate salva din abisul lipsei de speranţă. De fapt, Osamu Dazai și-a surprins foarte bine generaţia. Una care dorea să dea de pământ cu tot ce fusese valabil în lumea veche.
Asemenea unui scenariu minimalist
Studentul cerșetor are acea fluiditate a dialogului spontan, plin de provocări și de imprevizibil, dar care păstrează un ritm domolit, specific acelui stil japonez reţinut chiar și atunci când se adună tensiunile. Amintește de un film minimalist, în care dialogurile și întâlnirile nu promit o desfășurare spectaculoasă, însă reușesc să capteze o întreagă lume, pentru cei ce preferă să citească printre rânduri.
Poţi comanda volumul de pe site-ul Editurii Alice Books, de pe Libris, Cărturești sau Elefant.ro.
Te invit să descoperi și romanul Starul, scris de Yukio Mishima, citind recenzia aici.
Sunt Adriana Gionea si va invit sa imi descoperiti lumea populata de carti, filme, expozitii de arta, calatorii si festivaluri. Despre acestea scriu pe site-ul meu, Carti, filme si alte pasiuni. Va invit sa-mi descoperiti biblioteca, explorarile cinefile si artistii preferati. Sper sa va inspire, sa invite la dialoguri sau la discutii relaxate alaturi de prietenii vostri adunati la cafeneaua boema sau la ceainaria inconjurata de gradina visata. De asemenea, mi-ar placea sa imi spuneti, prin comentariile privind articolele mele, care sunt artistii, cartile si filmele recomandate de voi.
Ce nu poate fi rostit (Flesh) – Dorinta si insingurare masculina
5 decembrie 202570 de carti dintre care sa alegi la Gaudeamus 2025
4 decembrie 2025Tango din India si scurtmetraje argentiniene la Institutul Cervantes
21 noiembrie 2025
Leave a reply Anulează răspunsul
Recomandari
-
50 de carti bune de citit in noiembrie 2022 (si nu numai)
18 noiembrie 2022 -
Alcarras – Ultima vara in livada
22 iulie 2022
Cautare in site
Informatii Contact
Puteti lasa un mesaj privat pe aceasta pagina de facebook dedicata
Cele mai vizualizate
-
10 motive care te pot face sa (re)citesti romanul “Ghepardul”
18 noiembrie 2021 -
17 de carti acaparante citite in vara lui 2024
6 septembrie 2024







