Une etoile filante – Redescoperirea cantaretei Asmahan

Une etoile filante este genul de roman care seduce prin suprapunerea unei povești despre o cântăreaţă fascinantă peste o intrigă politică pe fundalul unui Cairo strălucitor și deopotrivă periculos, devenit un cuib de spioni în anii ’40.

Atmosfera specifică unui film de epocă plin de scene cu încăperi de palat oriental și cafenele cosmopolite îţi oferă iluzia unei călătorii în timp. Ajungi direct în saloanele elegante unde celebra Asmahan vrăja publicul cu vocea sa, dar și cu ochii ce aminteau de Bette Davies, de misterul Gretei Garbo și de atitudinea initimidantă a lui Marlene Dietrich.

Asmahan, de la divă la spioană

Cine a fost Asmahan? Unul dintre simbolurile muzicii egiptene. La fel de importantă precum Umm Kulthum (căreia îi devenise marea rivală) și Leila Mourad (din comunitatea evreilor stabiliţi în Siria și ajunși în Egipt, considerată prima divă a muzicii și a filmului egiptean clasic).

Diva cu numele de scena Asmahan (Amal al-Atrash) a devenit una dintre cele mai admirate femei ale Egiptului. Regele Farouk visa la ea, iar femeile din anturajul acesteia o invidiau. Frumuseţea ei a fost la un moment dat folosită și în jocurile de putere din Orientul Mijlociu al anilor ’40, unde britanicii, francezii și alte mari puteri încercau să își extindă influenţa.

Lumea druzilor

Povestea lui Asmahan te fascinează și datorită misterului din jurul originii sale. Aceasta provenea din comunitatea druzilor. Druzii, de religie abrahamică, sunt învăluiţi în enigme. Foarte greu permit accesul la informaţii legate de religia lor ce împrumută elemente din cele trei mari credinţe monoteiste și din miturile orientale ale reincarnării, dar care nu le sunt dezvăluite decât anumitor iniţiaţi din comunitatea lor. În zilele noastre, comunităţile de druzi se găsesc mai ales in Liban, Siria și Israel. Sunt o minoritate foarte loială statului pe teritoriul cărora au rămas. De altfel, aceasta loialitate este esenţială pentru ei.

Consideraţi dârzi și dornici de a-și proteja identitatea, au stârnit interesul marilor puteri europene în prima jumătate a secolului XX. Francezii din Rezistenţă au apelat la ajutorul druzilor din Siria pentru lupta împotriva armatelor naziste. Ca membră a comunităţii druze, Asmahan a fost aleasă pentru a face legătura dintre Aliaţi și druzii din locul natal. Soţul druz de care se despărţise pentru a deveni o mare cântăreaţă emancipate din Cairo avea o funcţie înaltă în comunitate, ea însăși făcând parte dintr-o familie importantă de druzi.

Elementele unui roman istoric

Implicarea lui Asmahan în intrigile poltice din Orient îi dau romanului o doză de suspans. De asemenea, cresc și calitatea lecturii. Îţi dai seama că ai mai mult decât un film în proză despre o femeie fatală și nonconformistă dintr-un oraș la fel de seducător. Cunoștinţele despre Orient ale scriitoarei Marie Seurat (de origine siriană și devenită soţia unui mare sociolog și cercetător pasionat de Levant – Michel Seurat) te ajută să înţelegi mai ușor iţele complicate ale istoriei din această parte a lumii pline de răni, care a dat și mulţi artiști și înţelepţi.

Marie Seurat reușește să îmbine elementele unei povești demne de o ecranizare irezistibilă cu datele consistente ale unui roman istoric. Te întrebi dacă nu cumva povestea lui Asmahan este un pretext pentru a face trimiteri la evenimentele ce au precedat naţionalismul arab din Orientul Mijlociu, ai căror adepţi își doreau un mare stat musulman, Siria Mare, care să includă Libanul, Siria și Palestina din timpul Mandatului Britanic, ignorând existenta unor locuitori având origini și religii diferite de ale lor. De altfel, Marie Seurat amintește si de ostilitatea ce plutea în aer când evreii și-au format primele așezări agrare din Palestina Mandatară, fiind priviţi cu ostilitate de către unii locuitori arabi, deși evreii trăiseră de milenii în Orient (li se spunea evreii mizrahi, care au contribuit la bunăstarea teritoriilor devenite majoritar arabe odată cu marile campanii de cucerire ale sultanilor din Peninsula Arabă și ale celor otomani).

Prezentarea echilibrată a istoriei

Scriitoarea face trimiterile echilibrat, fără părtinire, apelând la empatie. Una dintre cele mai interesante pasaje este cel în care Asmahan întâlneste o tânără evreică din Ierusalim, ce își suflecase mânecile pentru a lucra pământul în condiţii neprielnice agriculturii. Asmahan o apărase pe aceasta când se apropiaseră niște forţe de ordine occidentale, ce i-ar fi putut considera subversiv un anumit discurs.

Întâlniea cu tânăra evreică plină de tenacitate și rezilienţă a făcut-o pe Asmahan să o admire, dar să se și gândească la propria ei traiectorie existenţială. Se întrebă dacă viaţa ei era condusă de huzur, sau de un sens, de un ideal (așa cum era existenţa tinerei evreice gata să se lupte cu grelele condiţii ale celor ce trăiau din cultivarea pământului într-un climat ostil). Încercarea tinerei de a-și crea o lume sigură a făcut-o pe Asmahan să se gândească la încercarea druzilor de a-și salva identitatea, fiind la rândul lor o minoritate.

Jocurile de putere

Romanul Une etoile filante abundă în trimiteri la jocurile de putere. La încercările marilor puteri europene de a controla teritoriul numit de ele Orientul Mijlociu, făcând alianţe și împărţind promisiuni mai multor comunităţi din această zonă. Marie Seurat renunţă la reţeta unui roman spectaculos. Preferă în schimb să redea influenţa Marii Istorii asupra unei vieţi. Ne-o prezintă pe Asmahan în ipostaza emancipatei temperamentale ajunse în mijlocul furtunii în care se transformase climatul politic din Orientul anilor ’40.

Călătoriile ei din Cairo până-n Damasc, Ierusalim, Tel Aviv și Haifa sunt de fapt călătorii între punctele fierbinţi de pe harta lumii. Asmahan este fascinată de aceste orașe, însă puternicii lumi o vor în tabăra lor. Le-ar putea fi cea mai bună spioană. Nu lipsesc nici oamenii influenţi care se tem de puterea ei de seducţie asupra bărbaţilor ce ajunseseră să împartă harta lumii. Asftel, povestea lui Asmahan devine dintr-un roman despre drama unei nonconformiste cu mult înaintea epocii sale o alegorie a vieţii frânte de lupta dintre marile puteri.

O poveste cât drama unei zone

Se vor specula multe despre cauzele morţii sale – un accident de mașină. La fel și despre posibila ei încercare de a trăda Aliaţii. Dincolo de imaginea sa controversată rămâne o reflecţie asupra unei zone pe cât de bogate cultural, pe atât de sfâșiate de niște conflicte alimentate de cei ce deţin puterea, cu preţul nedrept imputat mereu celor prinși sub vremuri, ce și-ar dori o convieţuire precum era plimbarea lejeră, plină de entuziasm a unei druze din Siria pe nume Asmahan prin Tel Avivul cosmopolit.

Poţi găsi cartea pe rafturile librăriei Kyralina sau pe site-ul librăriei franceze.