Plimbari cu cainii – Vara tarzie a unei vieti din Roma

0

Deschizi romanul Plimbări cu câinii – tradus de Cerasela Barbone la Editura Polirom – și nimerești în inima unui cartier istoric din Roma, peste care scriitorul Gianfranco Calligarich picură voluptatea nostalgiei însoțite de splendoare. Citind, parcă îl și vezi pe Sorrentino turnand încă un film precum o declarație de iubire pentru Roma.

Rememorare senină

Paginile îți oferă acea evadare asociată cu vacanțele italiene. Vacanțe în care mai întâlnești localnici dornici de a-ți povesti despre existenţe din alte timpuri. De fapt, romanul este retrospectiva unei existențe.

Regăsești aceeași temă a revizitării timpului personal din celelalte două romane ale lui Gianfranco Calligarich, deja traduse în limba română de Cerasela Barbone: Ultima vară în oraș și Abisuri personale. Doar că nu mai regăsești amenințarea unei ruini iminente. Și nici personajele naufragiate în culcușul unor cartiere locuite cândva de nobili. Retrospectiva din Plimbări cu câinii este una senină precum o vară târzie la Roma.

Roma întâlnirilor dintre artiști

Personajul central este un scriitor ce locuiește de mai bine de jumătate de secol într-unul dintre cele mai frumoase cartiere ale Romei. De la geamul apartamentului i se deschide o priveliște îmbietoare. Vede cupola Bisericii Florentinilor. Trece pe lângă palatele aristocrației, azi locuite și de plebei. În timp ce își plimbă câinele, el rememorează evenimente personale. Mai trece pe lângă prăvălii care nu mai există decât în amintirea sa. Îi revin în minte marile prietenii și marile iubiri. Nu deține un palat. Doar ocupă un mic spațiu într-unul dintre ele. Totuși, este bogat în oamenii generoși întâlniți.

Viața personajului a fost de fapt o succesiune de oameni ce i-au întins o mână. Avusese slujbe mărunte, dar un mare cineast l-a ajutat să devină redactor. O nobilă i-a descoperit primul manuscris. Îi dăduse întâlnire în superba Piazza Navona. Acolo unde se află fântâna cu nimfe și zei, ce rivalizează cu Fontana di Trevi. Datorită flerului ei, ajunge un scriitor premiat. Iar din scriitor devine scenarist apreciat în Cetatea Eternă. Când nu își petrece zilele în inima Romei, merge spre Sud. Visează într-un sat pescăresc sicilian, alături de bunul său prieten, care deține o librărie.

O viaţă călătoare

Tinereţea protagonistului fusese o peregrinare din Milano până Pesaro și Roma, cu unele opriri în orașele meridionale. Își amintește de staționarile ce i-au marcat existența în timpul plimbărilor zilnice prin cartier. Se bucură de ele ca de un ritual. O eternă reîntoarcere la frumusețea lumii. Nu încetează să se bucure de clipă. Lent, rabdător. Cu oamenii din amintiri.

Chiar dacă personajul nu mai părăsește străduțele cartierului, romanul devine o călătorie. Una de-a lungul unor decenii fabuloase. Te plimbi și tu prin Roma cineaștilor intrați în istorie. A faimei imprimate pe celuloid sau moștenite pe linie aristocratică. Roma periferiei unde ajung străinii și a cafenelelor frecventate de marii scriitori.

Omagiul adus unei lumi pline de vizionari

Fiecare capitol al romanului amintește de oameni ce au facut din capitala italiană un loc de pelerinaj. Ce i-au dat magnetismul și acel sarm unic, devenit mit. Capitolele prezintă oamenii ce au influențat evoluția lui. Amintirile devin un pretext pentru un omagiu adus vizionarilor. Visătorilor inimoși, rătăcitorilor ancorați în cafenelele de pe malul Tibrului.

Prin trimiterile și referințele culturale, Gianfranco Calligarich ne face să ne îndrăgostim de Roma deceniilor trecute ca de un film vechi. Lectura poate fi comparată astfel cu o perindare între cafenelele din Piazza Navona și un cinema în aer liber, ascuns printre grădinile abundente.

Poţi comanda romanul de pe site-urile Polirom, Libris și Cărturești.

Leave a reply