I miei stupidi intenti – Daca animalele ar fi precum oamenii

Bernardo Zannoni este considerat noua revelaţie a literaturii italiene. Încă de la debut a câștigat un premiu important (Premio Campiello). Aflând despre subiectul primului său roman, I miei stupidi intenti, ai fi tentat să spui că a mers la sigur. Că doar nu poţi da greș cu un roman despre necuvântătoarele ce iau asupra lor marile drame ale omenirii, astfel încât drăgălășenia lor să le facă mult mai suportabile. Însă te înșeli. Nu ai un roman ușurel, un bestseller precum un căţeluș adorabil. I miei stupidi intenti este mult mai profund. Te pune pe gânduri aproape cum o făceau marii clasici atunci când scriau despre devenirea copiilor orfani.

Asemenea unui Bildungsroman

Personajul principal este un jder pe nume Archy. El va avea parte de toate peripeţiile demne de un Bildungsroman sfâșietor. De la primele rânduri îţi dai seama că te așteaptă o poveste ce îţi va stoarce lacrimi. Ţi se spune că jderul Archy rămâne încă de mic orfan de tată. Acesta fusese ucis în timp ce încerca să facă rost de mâncare. Astfel, mama lui Archy devine aspră, conștientă că nu se mai poate baza pe nimeni. Archy și frăţiorii lui mai degrabă se tem de ea. Mai ales în nopţile reci de iarnă când aceasta găsește din ce în ce mai greu hrana.

La un moment dat, mama lui Archy decide să-l vândă. I-l da unui vulpoi cămătar. Iniţial, avea nevoie de mâncare. Dar pe măsură ce povestea crește în intensitate, descoperi că altul a fost de fapt motivul.

Alături de vulpoiul cămătar, Archy duce viaţa oricărui orfan devenit sluga unei fiinţe lipsite de scrupule. Totuși, curiozitatea înnăscută a lui Archy îl face pe vulpoi să-l considere mâna lui dreaptă. Schimbarea apărută în relaţia lor, de tipul stăpân-sclav, apare când Archy descoperă interesul vulpoiului pentru pasajele biblice, interpretate, bineînţeles, după cum îl duce pe el capul.

Prima evadare

În zilele în care nu își pune câinele să-i hăutuiască pe datornicii vânduţi, vulpoiul meditează asupra existenţei Raiului. Îl umple de angoase gândul că numai oamenii ajung în Paradis după moarte. Așadar, vulpoiul începe să se creadă om. Când nu își ţine mintea ocupată cu socotelile contabile ale vulpoiului sau când nu interpretează alături de acesta pasajele din Biblie, jderul Archy se gândește la ce s-a ales de frăţiorii lui. Mai ales de sora Louise, de care îl legase un atașamant aparte.

Un vis în care apare Loiuse îl tulbură peste măsură pe Archy. Așadar, decide să le facă o vizită a lor săi. Deoarece vulpoiul nu-i da voie, plănuiește și o mică evadare. Astfel începe călătoria dureroasă (dar și plină de profunzime) spre maturizare.

O poveste având intensitatea unui roman realist

Urmărindu-l pe Archy în timp ce își caută fraţii împrăștiaţi prin lume, aproape că uiti de transpunerea dramelor în lumea animală. Ai impresia că nu parcurgi un roman precum o fabulă, ci unul cât se poate de realist. Personajele necuvântătoare imită cam toate apucăturile urâte ale oamenilor. Se lasă ghidate de pulsiunile josnice, de lacomie. Abia așteaptă să își arate puterea exploatându-i pe cei vulnerabili.

Ai spune că Archy este de fapt orfanul nimerit fără voia lui în lumea delicvenţilor. Legătura lui cu vulpoiul cămătar te va face să-l compari cu personajul feminin interpretat de Giulietta Masina în filmul-cult al lui Fellini, La strada. Revezi aceeași alternanţă a celui malefic între duritatea impenetrabilă și bunăvoinţa faţă de cel vulnerabil. O alternanţă care sperie tocmai prin imprevizibil.

I miei stupidi intenti impresionează mai ales datorită abilităţii lui Berando Zannoni de a infiltra credibil profunzimea cu aer existenţialist în lumea necuvântătoarelor, asociată mai degrabă unor basme. Deși îţi oferă genul de lectură accesibilă, nu ai impresia că este un roman facil. Te adâncești în el ca-ntr-un roman relevant pentru lumea noastră. De asemenea, citești fiecare pagină sperând să poţi salva personajul central. Vrei să descoperi noile evenimente din viaţa lui Archy pentru a ști dacă a reușit sau nu să scape dintr-o lume dură, care deformează și risipește orice fărâmă de bunătate.

Poţi comanda romanul de pe Libristo.

Te invit să descoperi și articolul despre un roman asemănător – Perestroika la Paris.