Dans le jardin de l’hotel Dean’s – aminteste de serialul “The Serpent”

Dans le jardin de l’hotel Dean’s este un thriller pentru cei dependenţi de călătoriile în ţinuturi îndepărtate. Pentru cei care se visează străbătând Asia, pe urmele vechilor imperii și care apreciază scriitorii ce lasă tensiunile să se acumuleze palpitant, la fel și suspansul, profitând de încetinirea fluxului narativ pentru a le da voie să descopere mai întâi locurile unde se petrece acţiunea.

Zilele din Peshawar

Asemenea marilor scriitori pasionaţi și de călătoriile în zonele istorice, Celine Debayle foloșește impresiile despre clădirile vechii glorii, bazarele emblematice și detaliile unui oraș traversat de mai-marii imperiilor pentru a le face să reflecte pericolul. Un astfel de oraș este si Peshawar, cândva una dintre perlele Imperiului Mogul.

Menţionarea amănuntelor geografice și urbane are un rol esenţial în dezvoltarea naraţiunii. În potenţarea elementelor anticipative ale pericolului dublat de parșivenie și ale apropierii unui personaj malefic. Orașele și zonele menţionate sunt mai mult decât niște puncte pe hartă. Ele capătă încărcătură simbolică. Bazarul din arșiţa ameţitoare, peisajele stâncoase aride și grădina paradiziacă luxuriantă a unui hotel celebru întreţin atmosfera care poate atenua vigilenţa pentru a permite o alunecare alegorică a maleficului în lumea personajelor vrăjite de noile destinaţii.

Straniul Belucistan

Înainte de a pune piciorul în emblematicul Peshawar, personajele romanului traversează aridul Belucistan, considerat cel mai mare teritoriu al Pakistanului, însă cel mai puţin populat. Îţi oferă detalii despre peisajul stâncos, ce pare demn de un film suprarealist, angoasant în căldura sufocantă. Aici speră personajele să facă un reportaj despre comunitatea de paștuni (paștunii formează unul dintre cele mai importante grupuri etnice din Afganistan, Pakistan și Iran), din rândul căreia au apărut separatiști și insurgenţi. De altfel, Belucistantul este un permanent butoi cu pulbere în Asia, penru care intră în conflict multe forţe politice. Ieșirea la Marea Arabiei (parte a Oceanului Indian) este văzută ca strategică pentru dezvoltarea unui port a cărui poziţionare să devină esenţială, posibilul port ajungând să rivalizeze cu faimoasele dezvoltări urbane ale Asiei, datorită facilitării comerţului.

Pentru cei interesaţi și de geopolitică, detaliile despre Belucistanul anilor ’70 sunt cât se poate de relevante în contextul actual. Cei pasionaţi de literatura ce pune lupa asupra Orientului își vor aminti de informaţiile edificatoare oferite de o altă scriitoare și jurnalistă importantă, Kenize Mourad, în a sa carte În ţara celor puri.

Apariţia maleficului

Inspirată din propria călătorie în Orient a jurnalistei și scriitoarei Celine Debayle, ajunsă în anii ’70 să facă reportaje alături de partenerul său Jules pe faimosul drum al generaţiei Hippie, ce traversa orașele istorice fabuloase din ţări precum Iran, Afganistan, Pakinstan, India, Thailanda, Nepal sau Bhutan, de la plajele sălbatice de pe malurile oceanelor turcoaz până la misterioasele așezări din Himalaya, cartea Dans le jardin de l’hotel Dean’s te va bântui datorită modului în care autoarea stăpânește priceperea de a te face să simţi fiorii celor ce descoperă că răul se poate infiltra oricând în locuri asociate paradisului pe Pământ, cum era și celebra grădină a hotelului Dean din Peshawar, unde ajunsese până și Mahatma Gandhi.

Răul este întruchipat de celebrul criminal în serie poreclit Şarpele și interpretat de talentatul Tahar Rahim în serialul cu același nume devenit viral pe Netflix. Charles Sobhraj își droga victimele, apoi le omora. Le lua banii, pașapoartele și cărţile de identitate astfel încât să își poată procura identităţi false cu ajutorul unor acte furate. Deși nu folosește spectacolul cromatic din serialul difuzat pe Netflix și nici nu redă atmosfera hedonistă de la petrecerile date de asasin când se deghiza într-un occidental cosmopolit cu aer de vedetă șarmantă și totodată misterioasă, la curent cu ultimele tendinţe vestimentare, Celine Debayle compensează prin alte detalii prin care să îţi capteze atenţia și pentru a injecta doza de terifiant necesară unui thriller despre un criminal în serie.

Un thriller sofisticat

Terifiantul se bazează paradoxal tocmai pe întârzierea dezlănţuirii maleficului, a pericolului. De fapt, stilul autoarei și ritmul cărţii reflectă personalitatea malefică a Şarpelui. Acesta avea răbdare. Mai întâi scădea vigilenţa oamenilor deveniţi o pradă relaxată, folsosindu-se de maniere și de grija pentru confortul lor. Își învăluia prăzile vrăjite de splendorile Orientului prin purtarea sa aleasă, prin manierele și eleganţa care le făcea să îi caute prezenţa. Asemenea unui șarpe, se apropia cu o viclenie tacticoasă de victimele sale și apoi folosea otrava.

Scrisă astfel încât să ia forma unui flux de amintiri ce pot devia în direcţia terifiantului, cartea este precum un puzzle de indicii puse cap la cap. Naratoarea începe să observe, după zeci de ani de la tentativa criminalului de a-i omorâ pe ea și pe iubitul acesteia, acele semne (multe simbolice) ce anunţau prezenţa unei fiinţe experte în arta disimulării impecabile (și diabolice).

Rolul simbolic al descrierilor vizuale

Semnele rău prevestitoare se pierdeau printre detaliile captivante ale orașului istoric. Derulate în mintea celei ce le revede la mai bine de jumătate de secol, detaliile ce ar fi rămas doar la nivelul unor impresii demne de un reportaj scris pentru occidentalii ce visau să-și urmeze dorul de ducă până în Asia idealizată, a comorilor și a enigmelor mistice, încep să fie reanalizate. Să li se vadă mesajele ascunse ce i-ar fi putut alerta pe scriitoare și pe iubitul acesteia. Ei au scăpat ca prin urechile acului de la moarte, dar au rămas cu trauma celor ce s-au trezit înșfăcaţi de o bestie ce pândise până atunci deghizată într-un înger cu graţia trăsăturilor demne de statuie budistă.

Apusurile ce le tăiau călătorilor-victime răsuflarea devin sângerii. Nuanţa asociată splendorii capătă deodată, în reamintirea de peste decenii, intensitatea unui semn prevestitor. La fel și peisajul arid din Belucistan, regiunea traversată de cei doi tineri dornici de a descoperi un întreg continent plin de comori. Descrierile ascund astfel de mesaje cu potenţial de alertă. Grădina hotelului devine din paradis vegetal un ascunzis al Şarpelui. Acesta obișnuia să miroasă florile, juncând rolul enigmaticului devenit deodată un companion indispensabil conversaţiei amabile.

În abisurile spaimelor

Descrierile demne de National Geographic întreţin tensiunea cărţii. Ele nu sunt pur decorative sau acroșante pentru cititorul fascinat la rândul său de Orient. Scriitoarea le folosește astfel încât să îţi stimuleze partea arhaică a psihicului. Aceea unde stau spaimele. Tot acea parte a psihicului era implicată în percepţia colectivă a occidentalilor la întâlnirea cu un Orient asociat cu eliberarea de raţional. Până și agonia scriitoarei și a iubitului ei între viaţă și moarte după ce au fost otrăviţi amintește de rătăcirea sufletelor, cum se povestește în Cartea Tibetană a Morţilor.

Scrisă într-un stil minimalist la nivel narativ, dar suficient de generoasă prin trimiterile interesante către obiceiurile, peisajele cu farmec suprarealist și cultura unei regiuni mai puţin cunoscute – Belucistanul – spre care Peshawar face trecerea, cartea impresioneză prin dozarea treptată a suspansului demn de un thriller. Pentru a te face să simţi fiorii maleficului, nelipsiţi dintr-un thriller de succes, Celine Debayle apelează la una dintre vechile frici ale fiinţei umane: aceea de a fi înșfăcată de un rău nedetectat până atunci. De a vedea cum se transformă în monstru tocmai acea persoana alături de care se simţea în siguranţă.

Poţi găsi cartea pe rafturile librăriei Kyralina sau pe site-ul librăriei franceze.