Sa ne vedem cu bine in Havana – Splendoare, ruina si povesti transgenerationale

Havana este mai mult decât un oraș devenit capitală. Este un întreg univers ce pulsează. Un mozaic de culturi și de povești pe măsură. A fost numită și Parisul Caraibelor. Exuberanţa tropicală, istoria dătătoare de povești palpitante și ritmurile frenetice i-au făcut pe mulţi cititori să o considere o destinaţie stimulantă pentru imaginarul lor. Să ne vedem cu bine în Havana este un roman care li se adresează mai ales acestor cititori.

Îndrăgostită de Havana, Chanel Cleeton îmbină povestea de dragoste imposibilă, detaliile romanului istoric având și observaţii despre metamorfozele sociale ale unui oraș cu genul de poveste precum o ţesătură transgeneraţională. În roman se întâlnesc două generaţii de femei. Una este Elisa Perez. Fiica unui magnat al zahărului, este nevoită să fugă din Cuba împreună cu familia ei, după revoluţia lui Fidel Castro. Peste zeci de ani, Marisol Ferrera, nepoata Elisei, vizitează Havana. Trebuie să îndeplinească dorinţa bunicii ei. Elisa a vrut ca Marisol să îi împrăștie cenușa în Cuba, ţara de care nu s-a despărţit, cu adevărat, niciodată.

O relaţie periculoasă

Unul dintre motivele pentru care Elisa a iubit Cuba a fost și relaţia (interzisă) avută cu un student revoluţionar. Elisa făcea parte din rândul celor pe care studenţii rebeli îi detestau, considerându-i exploatatori, primitivi și dornici de a perpetua un sistem care să menţină majoritatea populaţiei într-o sărăcie crâncenă. Totuși, ea nu s-a temut de acest student. Îl întâlnise la o petrecere unde participau emancipaţii Havanei. Relaţia cu el devenise la un moment dat și o evadare dintr-un mediu constrângător.

Elisa fusese crescută pentru a se transforma într-o tânără perfectă în rolul de soţie din înalta societate. Însă Havana cartierelor cosmopolite, unde ideile avangardiste și distracţia se întâlneau în seri memorabile, îi strânește Elisei curiozitatea. Așadar, în ciuda pericolelor legate de intrigile politice ce anunţau trepidaţii sociale fără precedent, ea îl urmează. Devine captivată de studentul inteligent venit din tabăra adversă. Îi place să-i asculte ideile. Nu este o naivă. Dimpotrivă, ea este cât se poate de conștientă de prăpastia dintre privilegiile marilor proprietari, din al căror mediu face parte și familia ei, și restul populaţiei sărăcite. De faptul că nu există un ascensor social veritabil, care să permită ieșirea din sărăcie. Relaţia cu șarmantul student o poartă spre adevărata Cuba. Havana i se dezvăluie pentru prima oară în toata splendoarea, senzualitatea, dar și mizeria ei. Alături de iubitul ei, se aventurează până și în acele zone locuite de marginali.

Chipurile Havanei

Ajunsă în orașul de suflet al bunicii ei, scriitoarea și jurnalistia Marisol se îndrăgostește la rândul ei de Havana. Devine oaspetele unei familii ce și-a deschis un restaurant chiar într-una dintre casele vechi. Descoperă astfel cartierele istorice, unde ruina coexistă cu frumuseţea și fastul de altădată. Întâlnindu-l pe cel ce avea să-i devină ghid în Havana, Marisol este pe cale să înceapă la rândul ei o poveste considerată interzisă.

Călătoria lui Marisol în Havana o poartă între Havana amintirilor dureroase, a cioburilor de memorie, a tristeţii rămase în urma deziluziilor trăite de mulţi locuitori, și realităţile Havanei actuale. Toate dramele din prezent și amintirile buncii au ca fundal imaginile Havanei melancolice. Bunicii îi erau dragi mai ales apusurile ce transformă celebrul El Malecon – una dintre cele mai frumoase esplanade ale lumii datorită priveliștii răpitoare oferite – într-o chemare spre reflecţia despre eleganţa cosmopolită și decăderea capitalei cubaneze.

Pe măsură ce află poveștile secrete ale bunicii sale, Marisol începe să înţeleagă cu adevărat lumea cubaneză a familiei sale, dar și a celor ce și-au pus speranţele în Fidel Castro. Va afla și povești emoţionante, dar și unele dureroase, pe care bunica ei le-a vrut ascunse.

O povestitoare pricepută

Să ne vedem cu bine în Havana este un roman ce poate atrage atât cititorii cu pretenţii, cât și cei pentru care nu contează decât marea calitate de povestitoare a unui scriitoare. Chanel Cleeton are talentul unei povestitoare cum este Isabel Allende.

Asemenea lui Isabel Allende, Chanel Cleeton știe cum să te prindă în mreje. Îmbină palpitant detaliile istorice răsfrânte în micile istorii de viaţă, memoria feminină, iubirile tulburătoare ce deschid uși către alte culturi și acele secrete suculente ce unesc sau dezbină generaţiile. De asemenea, Chanel Cleeton îi impresionează și pe cititorii elitiști datorită atenţiei acordate documentării. Anumite pagini devin veritabile incursiuni documentare în problemele actuale din Havana. Seamănă cu un fotoreporter sau cu un regizor de filme documentare. Genul acela de regizor ce alege să prezinte decăderea unui oraș, ruinarea clădirilor istorice, prin ochii unei familii al cărei portret îl realizeaza cu multă empatie.

Autoarea acordă un mare interes transformărilor suferite de Havana după venirea la putere a lui Fidel Castro. Marisol va compara imaginea Havanei descoperite de ea cu Havana iubită de bunica Elisa. Ambele imagini ale orasului au în comun schimbările forfotitoare, amestecul de culturi, extrem de fertil pentru muzica trecută dincolo de embargouri, și entuziasmul acelor tineri dornici de a-și pune propria amprenta intelectuală asupra Havanei. Așadar, vei avea parte de genul acela de lectură ce îţi dă impresia că te afli chiar în Havana. Că te bucuri din plin de atmosfera unui oraș doar citind despre el.

Poţi comanda romanul Să ne vedem cu bine în Havana de pe Univers, Cărturești.