Jackie Loves Johnser OK? – Mai mult decat o poveste de dragoste cu nabadai

0

Romanul Jackie Loves Johnser OK? este considerat unul reprezentativ pentru literatura irlandeză ce ia pulsul unei generaţii, împletind poveștile personajelor cu efectele schimbărilor sociale. Neville Thompson l-a inspirat prin romanul său pe regizorul Gilles Lellouche. Romanul a fost stat la baza filmului L’Amour ouf (Beating Hearts), prezentat la Cannes în 2024, avându-i pe Adèle Exarchopoulos, François Civil, Mallory Wanecque și Malik Frikah în rolulurile principale.

Dragostea și realitatea socială

Jackie Loves Johnser OK? este un roman al cărui mesaj realist se ascunde în spatele unei povești de dragoste. Genul acela de poveste despre suflete-pereche, o poveste care durează o viaţă întreagă și care poate depăși multe obstacole ce apar în drumul îndrăgostiţilor spre fericirea în doi. Dincolo de această poveste întrevezi portretul unei societăţi marcate de inegalitate, de lipsa de șanse pentru cei din cartierele muncitorești, de riscul delincvenţei juvenile ca unică formă de afirmare pentru adolescenţii din familiile în care școala este subestimată.

Jackie si Johnser se îndrăgostesc la prima vedere. O dragoste intensă, așa cum doar în adolescenţă poate exista. Jackie era o liceeană ce dorea să facă parte din grupul fetelor admirate și populare. Johnser este deja durul cartierului, devenit o adevărată vedetă a orașului. Este admirat pentru actele ilegale. Hărţuieste, se ia la bătaie, este implicat în jafuri și ajunge chiar și în lumea traficanţilor de stupefiante. În timp ce poliţiștii încearcă să îl prindă, alţii îl admiră. Au impresia că el va avea lumea la picioare. Unii îl consideră chiar un simbol al luptei împotriva sistemului.

Jackie îl cunoaște în timpul unei încăierări ce are loc în clubul frecventat de prietenele ei. Johnser iese învingător din încăierare. La final, privirea lui o întâlnește pe a lui Jackie. Iar scânteia unei îndrăgostiri fulgerătoare apare, cu tot cu efectele nefaste asupra vieţii lui Jackie, amânându-i evadarea din pauperitate.

Căderea din paradis

Adolescenta Jackie era încurajată de părinţi să înveţe. Să viseze la o viaţă mai bună decât a lor, fără lipsuri. Însă Jackie preferă să devină iubita lui Johnser, acest rege neîncoronat al orașului. Al infractorului admirat de colegele ei. Ea are parte astfel de respectul fetelor populare, asemenea oricărei preferate de cel temut. Bărbaţii libidinoși din cartier nu o mai hărţuiesc, iar fetele rebele ale cartierului o vor în gașca lor. Jackie nu mai există în afara cuplului format alături de Johnser. Ea renunţă la școală, alegând un loc de muncă prost plătit. Viitorul ei este doar lângă Johnser, in ipostaza de iubită devotată. Singurul ei vis legat de viitor este acela de a rămâne preferata lui Johnser.

Deși nu o implică în actele sale ilegale, Johnser marchează negativ parcursul lui Jackie. O rănește atunci când aceasta nu este pregătită pentru o relaţie sexuală. O părăsește în urma unor certuri apărute în cuplu, alegându-și o altă iubită, mai disponibilă, considerată și cea mai sexy fată din cartier.

Jackie se simte aruncată din paradis. Nu își mai vede rostul fără Johnser. Are încă vârsta la care se poate întoarce la școală fără ca parcursul să îi fie îngreunat de alte responsabilităţi. Însă Jackie preferă să se mărite cu un bărbat considerat serios, cu stabilitate financiară, onest, chiar dacă nu îl iubește, considerându-l enervant de plictisitor ori de câte ori îl compară cu aventurosul Johnser. Ea speră să-și facă astfel ordine în viaţă și să-l poată uita pe Johnser.

Nefericiri și reapropieri

În timp ce Jackie se adâncește propria nefericire, Johnser se implică în jafuri cu mize din ce în ce mai mari, alături de interlopi faimoși în registrele poliţiștilor. Când un astfel de jaf se termină cu o crimă, el acceptă să își asume vina, în schimbul promisiunilor false ale unui avocat alunecos, aflat în slujba adevăratului vinovat. Johnser ajunge la închisoare, unde are timp să își dea seama că nu a putut-o uita pe Jackie. Înainte de jaf, el mai petrecuse o ultimă noapte alături de Jackie, pentru a recupera timpul pierdut, chiar dacă a doua zi urma să se însoare cu altcineva.

După ce Johnser își ispășește pedeapsa, între el si Jackie se produce o altă apropiere, mai profundă. Nu lipsesc totuși niște certuri legate de modul de viaţă a lui Johnser. Unul care nu mai este acceptat de Jackie odată devenită o mamă responsabilă.

Nici viaţa lui Jackie nu este mai stabilă. Soţul onest ascunsese la rândul lui o latură toxică. În paralel cu tentativa lui Johnser de a supravieţui din nou pe străzile din Dublin, Jackie învaţă cum să fie o mamă singură, independentă, care poate naviga printr-o viaţă cu deziluzii. În această ipostază o regăsește Johnser când iese din închisoare.

Personaje reprezentative

Prin parcursul lui Johnser și al lui Jackie după despărţirea din adolescenţă, Neville Thompson scrie de fapt despre problemele sociale din cartierele muncitorești ale ţării sale, marcate la un moment dar de apariţia criminalităţii din cauza accesului îngreunat la educaţie. Jackie are un parcurs reprezentativ pentru tinerele care nu găsesc în jurul lor multe modele de reușită prin studii. Pentru Jackie, doar vizibilitatea și apreciarea socială de care se bucura bărbatul de langă ea conta. De aceea nu i s-a părut deloc nefiresc să abandoneze școala, alegând o viaţă plină de lipsuri.

La rândul său, Johnser făcea parte dintr-o familie în care mama era epuizată din cauza sarcinilor de menajeră în propria familie, iar tatăl nu știa ce sfaturi să le dea copiilor săi, confruntaţi cu probleme școlare și care abandonau școala unul după altul. Când Johnser ajunsese pe băncile școlii, avea deja o reputaţie negativă moștenită de la fraţii mai mari, consideraţi niște elevi cu probmele școlare și de comportament. Prin urmare, a învăţat că delicvenţa i-ar putea oferi ascensorul social. Că doar devenind un dur și un bătăuș poate fi respectat, poate avea bani și fetele dorite.

Modul în care adolescenţii și bărbaţii precum Johnser vor să își menţină statutul în cercul social afectează relaţiile personale. Iar aceste efecte asupra celorlalţi sunt destul de bine analizate psihologic în roman. Johnser ajunge să o bruscheze pe Jackie din cauza dorinţei de a-și păstra stima de sine, dar printr-un mod primitiv. De a se vedea pe sine drept un șef de grup, un mascul alfa, pe care nimeni nu îl sfidează și nu îl respinge. De asemenea, încăierările gratuite erau o formă de a le reaminti celorlalţi de forţa lui. În cartierul unde viaţa adolescenţilor devenea o junglă darwinistă, Johnser nu își putea permite să fie considerat slab. Fusese mult prea umilit din cauza sărăciei.

Portretul unei lumi

Povestea de iubire din Jackie Loves Johnser OK? este de fapt o radiografie socială a unui Dublin de acum câteva decenii. Totuși, mulţi cititori își vor aminti de propriile cartiere muncitorești și de evoluţia lor în anii ’90, din România tranziţiei. Vor regăsi în Johnser și în Jackie mulţi vecini din cartier. Aceleasi probleme erau și în cartierele din România anilor ’90, redate în hiturile Hip-Hop.

Glorificarea micului infractor devenit interlopul ce terorizează orașul apare și în romanul irlandez, și în miturile cartierelor muncitorești est-europene devenite acele teritorii violent revendicate de bande, hoţi si traficanţi. La fel și povestea fetei frumoase, dar vulnerabilizate. Ea ajunge într-o lume în care singura soluţie dată de cei din jur era popularitatea cu orice preţ. Unde doar validarea dată de lider conta. Important era să fie ea cea aleasă.

Jackie, asemenea multor tinere din anii ’90, ajunge trofeul unui viitor interlop. A unui delicvent considerat un rege în cartierul în care sărăcia înseamnă marginalizare. Ea nu își mai regăsea autonomia fără a fi într-un cuplu. După ce ajunge într-un con de umbră odată cu despărţirea de Johnser, viaţa nu mai putea fi continuată decât prin intrarea într-un alt cuplu, tot alături de un bărbat agreat social, de data aceasta datorită unei vieţi ordonate, cinstite, fără a fi luată în seama posibilitatea unei evoluţii sănătoase a lui Jackie prin reluarea studiilor și a unei vindecări a rănii emoţionale provocate de prima despărţire.

Problemele unei generaţii

Neville Thompson a făcut să rezoneze o întreagă generaţie, datorită acestui talent de a îmbina romanul de dragoste cu elementele romanului având mesaj social. Găsește un echilibru perfect între parcursul individual și mesajul privind problemele sociale. Ceea ce părea a fi un roman despre o primă dragoste cu năbădăi, între ratarea personală și vindecare, devine imaginea unei societăţi. Începutul unor discuţii despre modelele feminine și masculine impuse în mentalul tinerilor, ce pot împiedica găsirea unei căi sănătoase de evoluţie dacă te naști într-un cartier în care lispurile duc uneori la delicvenţă.

Leave a reply