Stapanele Lunii – O calatorie in Oman
Citești Stăpânele Lunii cu poftă stârnită de romanele ce îţi permit să descoperi noi culturi. Să călătorești prin ţări despre care nu se prea vorbește în spaţiul tău cultural. Primul roman arab distins cu International Booker Prize îţi deschide o fereastră spre lumea femeilor din Oman, aflate între vechile cutume și emanciparea accelerată.
Cartea scriitoarei Jokha Alharthi îi va uimi pe mulţi cititori datorită personajelor feminine incredibil de curajoase pentru spaţiul cultural din care provin. Pe măsură ce dai paginile te întrebi dacă Stăpânele Lunii a fost nu a fost scris mai degrabă pentru cititorii din afara Omanului, care nu prea au auzit despre această ţară (una dintre cele mai diverse la nivel cultural, având influenţe din Belucistan, vestul Iranului, nordul Indiei sau Zanzibar, pe lângă cele arabe).
Omanul modernizat
Romanul stârnește curiozitatea, întreţinând-o până la ultima pagină. Îi va face pe cititori să descopere o ţară ce a trecut prin transformări uluitoare. Jokha Alharthi creează personaje pentru a-ţi povesti despre Omanul plin de contraste și de femei care au decis să-și revendice dreptul la educaţia devenită sinonimul libertăţii.
Scriitoarea Jokha Alharthi știe să demonteze ideile preconcepute ale unor cititori. Iniţial pare să le confirme percepţia celor ce asociază majoritatea ţărilor din Orientul Mijlociu cu lipsa drepturilor pentru femei, cu sclavia modernă. Vei descoperi și niste personaje feminine din vechile generaţii care au fost supuse. Care nu părăseau spaţiul domestic și care nu aveau curajul de a se evita căsătoriile aranjate. Unul dintre personajele feminine, Zarifa, a fost chiar o sclavă. Se născuse prea devreme pentru a se bucura de legile ce au interzis sclavia în Oman. Când ea era adolescentă, unele femei încă erau vândute, aduse din Belucistan sau din Zanzibarul ce fusese cândva o sursă de sclavi și de bogăţii naturale pentru Oman. De altfel, atât Zanzibarul, cât și o parte din Pakistanul de azi s-au aflat sub conducerea sultanului din Oman.
Pe măsură ce dai paginile, ti se dezvăluie noua generaţie de femei care ajung să studieze. Acele femei care iau decizii în cadrul familiei, chiar dacă trebuie să își contrazică soţii (nepermis pe vremea bunicilor lor). Din rândul acestor femei fac parte și cele trei surori Mayya, Asmaa’ și Khawla. Ele s-au născut și au copilărit în satul al-Awafi, aproape de ţinutul beduinilor. După căsătorie, ajung să locuiască în capitala Muscat. Evoluţia lor reflectă evoluţia Omanului în direcţia modernizării. Iar modernizarea va pătrunde și în minţile bărbaţilor, care ajung să accepte emanciparea fiicelor.
Trei surori din Oman
Mayya nu își poate alege soţul (dar are norocul să fie măritată cu un bărbat care nu se crede stăpânul ei). Totuși, poate alege numele fiicei sale: London. În ciuda mirării stârnite în mediul tradiţional, numele ales de ea rămâne. London, fiica sa, va absolvi Facultatea de Medicină. La rândul ei, Mayya profită de noile măsuri de încurajare a femeilor omaneze să se reîntoarcă la școală ori să intre pentru prima oară într-o școală. Ea ar vrea să înveţe limba engleză.
Soţul Mayyei profită și el de noile reforme pentru a se înscrie la facultate. Este un negustor priceput și apreciat, dar ar vrea să fie și unul educat. Își dă seama că în noua lume sunt necesare cunoștintele de limbă engleză. Astfel, și prin povestea acestuia ni se prezintă modernizarea Omanului. Saltul enorm de la ruralul tribal la urbanul dezvoltării imobiliare, al comerţului după modelul occidental, și la consumerismul ce seducea prima generaţie de tineri cu diplomă de studii, veniţi din mediile precare.
A doua soră, Asmaa’ își dorește să studieze. Așadar, acceptarea de a deveni soţia unui pictor școlit în străinatate o va duce în capitală, unde va putea avea acces la instituţii moderne de învăţământ. Spre emancipare se va îndrepta și a treia soră, Khawla, dar mai întâi îl va astepta întoarcerea celui ales de ea fără permisiunea părinţilor. El plecase în Canada pentru a studia, însă acolo își schimbă planurile.
O colecţie de povești
În paralel cu poveștile celor trei surori se desfășoară precum un carusel poveștile altor personaje. Datorită acestor povești descoperi diversitatea mentalităţilor din Oman. Jokha Alharthi folosește aceste personaje secundare pentru a-ţi oferi o viziune caleidoscopică asupra ţării sale. Prin intermediul lor amintește de influenţele etnice, diversitatea cutumelor, de ritualuri străvechi de trecere, de superstiţii, de ceremonialurile asociate mai degrabă unui basm oriental.
Cartea Stăpânele Lunii amintește de stilul poveștilor gasite în interiorul altor povești. Fiecare capitol prezintă perspectiva unui personaj. Datorită acestor perspective multiplicate paginile par niste covoare orientale. O ţesătură amplă de povești cu fire intersectate sau un palat arab în formă cubică, plin de încăperi unde se derulează în paralel mai multe existenţe.
În tradiţia marilor povestitori arabi, Jokha Alharthi despică firul principal în mai multe istorii de viaţă tumultuoase. Astfel, ai impresia că te bucuri de un roman precum un cufăr de povești. Fiecare personaj vine cu poveștile interesante ale strămoșilor. Şi fiecare personaj devine vocea unei generaţii.
Femeile dintre timpuri
Unele personaje au o poveste demnă de un basm oriental. Par să nu fi ieșit din atemporalitate. Altele reflectă progresul. Construiesc niște case din beton armat, renunţând la corturile de beduini. Un astfel de personaj ce trece de la ancestral și partriarhat la eliberare este beduina devenită iubita secretă a tatălui celor trei surori Mayya, Asmaa’ și Khawla. Beduina refuză căsătoriile aranjate. Înlocuiește cortul strămoșilor cu locuinţa din beton, unde își poate crește în siguranţă fratele vulnerabil. Ea devine o mare negustoare de produse artizanale și de cămile preţioase, pe care i le vinde chiar și unui mare conducător arab.
Şi perspectiva personajelor masculine
Vei aprecia Stăpânele Lunii nu numai datorită atenţiei acordate emancipării feminine. Capitolele ce prezintă perspectiva feminină alternează caleidoscopic și revelator cu acelea reprezentând modul în care personajele masculine privesc reformele.
Scriitoarea Jokha Alharthi are o abordare echilibrată. Aceasta surprinde și deschiderea personajelor masculine din noua generaţie spre schimbările ce au modernizat Omanul. Partenerii celor trei surori nu se opun dorinţei lor de a studia sau de a părăsi regiunea aridă unde s-au născut pentru a se bucura de confortul unei case moderne în capitală.
În romanul Stăpânele Lunii vei descoperi și niște personaje masculine tandre, moderne, protectoare. De fapt, singurele capitole scrise la persona I îi aparţin unui personaj masculin. Este vorba despre negustorul Abdallah, devenit soţul Mayyei. În aceste capitole, el își mărturisește fascinaţia (dublată de melancolie) trezită de femeile din viaţa lui, de la sclava tatălui său, devenită a doua mamă după ce mama biologică dispăruse misterios (de moartea ei se leagă un mare secret de familie) la tânăra devenită marea lui iubire, dar o iubire neîmpărtășită.
La rândul lor, aceste personaje masculine intră în conflict cu taţii. Aceștia erau ostili schimbărilor. Ei le-au tăiat fiilor aripile, interzicându-le să-și continue studiile în capitală. Odată ce influenţa unor părinţi tradiţionalisti a scăzut, noile generaţii s-au agăţat cu toate forţele de modernizare. Au vrut parcă să recupereze timpul pierdut. Acel timp răpit de niște părinţi ce i-au ţinut captivi în vechea lume.
La umbra poeţilor
Romanul ofera și o incursiune estetică în altă cultură. Scriitura amintește, în multe pagini, de arta poeţilor arabi. De fapt, scriitoarea predă literatură arabă clasică. Are și o teză de doctorat în acest domeniu, realizată când era studentă la Universitatea din Edinburgh.
Pasiunea scriitoarei pentru poezie devine și a unor personaje. De asemenea, dragostea pentru poezia clasică transformă anumite pasaje într-un abur de nostalgie erotic-duioasă. Trăirile personajelor pătimașe capătă o textură diafană. Ei poartă freamătul pătimaș al unei lumi pe cale de dispariţie, estompată de forfota schimbărilor ce nu mai au răbdare. Tocmai datorită acestei sensibilităţi lirice, simţi că ai coborât pe firul istoriei. Doar că datele istoriei se topesc în atemporal, amintindu-ţi de realismul magic sud-american.
Poţi comanda romanul de pe site-ul Editurii Litera, Libris, Cărturești.
Sunt Adriana Gionea si va invit sa imi descoperiti lumea populata de carti, filme, expozitii de arta, calatorii si festivaluri. Despre acestea scriu pe site-ul meu, Carti, filme si alte pasiuni. Va invit sa-mi descoperiti biblioteca, explorarile cinefile si artistii preferati. Sper sa va inspire, sa invite la dialoguri sau la discutii relaxate alaturi de prietenii vostri adunati la cafeneaua boema sau la ceainaria inconjurata de gradina visata. De asemenea, mi-ar placea sa imi spuneti, prin comentariile privind articolele mele, care sunt artistii, cartile si filmele recomandate de voi.
Varsta fragila – Pericolul mostenit
2 octombrie 2024Eu raman aici – Povestile unei comunitati pierdute
30 septembrie 2024O insula mai mica – Istoriile Italiei
29 septembrie 2024
Leave a reply Anulează răspunsul
Recomandari
-
Viata mea cu Goya – O indragostire
3 august 2023 -
Bucharest Early Music Festival 2022
7 noiembrie 2022
Cautare in site
Informatii Contact
Puteti lasa un mesaj privat pe aceasta pagina de facebook dedicata
Cele mai vizualizate
Recenzii Aleatorii
-
Les Films de Cannes a Bucarest 2022
10 octombrie 2022 -
48 de carti noi de citit in sezonul toamna-iarna 2021-2022
8 noiembrie 2021