The Man Who Sold Air in the Holy Land – Generatia care poate vindeca

S-a mai născut o stea! îţi vine să spui în timp ce dai paginile cărţii The Man Who Sold Air in the Holy Land. Colecţia de proze scurte scrise de Omer Friedlander stârnește entuziasmul celor aflaţi în căutarea unor noi talente și compasiunea faţă de umanitate, asigurându-te că există o nesecată sursă de iubire pentru oameni chiar și în zonele asociate cu niște conflicte greu de stins.

Mulţi vor considera cele unsprezece povestiri din volumul The Man Who Sold Air in the Holy Land o perspectivă surprinzătoare asupra legăturilor dintre evrei și arabi în contextul istoriei recente a Orientului Mijlociu. Prozele impresionează atât prin ingeniozitate, suspans, amestecul dintre istorie și doza de absurd specifică scriitorilor evrei, dublată de cursivitatea imprevizibilă a unui basm cu tâlc, al unei Şeherezade, cât și prin modul în care dărâmă preconcepţii.

Apropierea umană

Pe fundalul unor evenimente pe care multi le interpretează în cheia urii, israelianul Omer Friedlander preferă apropierea umană. Vede profunzimile ambelor comunităţi aflate în conflict. Sondează istoria pentru a găsi punţi între evrei și arabi. Iar istoria îi oferă multe exemple. Pendulează astfel între prezent, anii ’40 și fascinanta Spanie a maurilor, unde evreii numiţi sefarzi au transformat, alături de musulmani, miniaturile ce împodobeau manuscrisele în adevărate bijuterii ale artei. După alungarea din Spania inchizitorilor, miniaturiștii sefarzi și-au dus migala tocmai în cartierul Golbahar (Gulbahar) din Isfahan, orașul persan al covoarelor precum o grădină pictată și al marilor poeţi.

Continuitatea unei lumi a scriitorilor pacifiști

Îi datorăm lui Omer Friedlander una dintre cele mai bune cărţi despre umanitatea din Orientul Mijlociu. Poate sta pe același raft cu mari cărţi scrise de Amos Oz, David Grossman (de care se apropie prin mesajul pacifist) sau Etgar Keret (datorită insolitului aruncat în peretele cotidianului). Totodadă, îţi amintește de proza parfumată a unor clasici arabi.

Crescut în Ierusalim, Omer Friedlander pare să fi ascultat lucid pentru a dezvălui cu tact și compasiune dramele din comunităţile unei regiuni greu încercate. Echilibrul și curajul de a expune adevăruri dureroase îţi dau impresia că de fapt citești o carte scrisă la patru mâini. De un israelian și de vecinul său palestinian sau libanez. Atât de mult vrea să se pună Omer Friedlander și în pielea celui de lângă el.

Eliberarea micilor istorii

Motivul din spatele fiecarei povești este legat de eliberarea micilor istorii de sub catafalcul istoriei scrise de conducători. The Man Who Sold Air in the Holy Land îţi amintește de ce literatura trebuie (încă) luată în serios: deoarece oferă adevăratele povești ale anonimilor ce au trăit-o și care nu acceptă afirmaţia cinică: Istoria este scrisă doar de învingători.

Nu prea există învingători în povestirile scrise de Omer Friedlander. Cel puţin nu acei învingători aleși de Marea Istorie. Există mai degrabă aceiași păgubiţi din cauza unor decizii neinspirate ce nu le aparţin. În prozele scriitorului, acești păgubiţi nu se pot vindeca separat, ci doar prin întâlnirea cu semenii consideraţi diferiţi. Cu toţi cei de care li s-a spus că trebuie să se ferească.

Detectezi la Omer Friedlander acea plăcere de a-i face pe oamenii din ţinuturile conflictelor să se apropie. Să se caute. Chiar să se îndrăgostească. Dar nu într-o formă naivă, demnă de un film siropos, neverosimil. Ce îi apropie pe evreii și pe arabii din aceste povestiri este acea iubire venită în urma surmenării, la capătul unui conflict devastator. Se pierd în urma conflictelor, se regăsesc prin curiozitatea viitoarelor generaţii. Sau ajung prinși în spirala atracţiei incandescente exact în zilele în care un mare oraș istoric își trăiește agonia din timpul unui război civil.

Din Beirut până-n Safed și Tel Aviv

Găsești într-una dintre prozele din volum – Scheherezade and Radio Station 97.2 – un manifest năucitor anti-război sub forma unei povești cu suspans de thriller și substrat alegoric despre întâlnirea unor soldaţi israelieni cu o tânără din Beirut ce transformase un post de radio în noua ei casă, de unde transmitea basme orientale pe calea undelor. Această poveste despre schimbul de roluri dintre prizonier și victimă este însoţită de alte povești stranii despre apropieri.

O astfel de poveste stranie, legată de nevoia de apropiere, este și cea despre o tânără dintr-o familie habotnică. Ea ajunge iubita de-o seară a unui adolescent din istoricul oraș pitoresc Safed. Aici, ruina unei case bombardate ajunge să fie folosită de tinerii ţinuţi din scurt pentru a da petreceri cu muzică tehno, departe de vigilenţa părinţilor.

Una dintre cele mai interesante povestiri este cea despre un tânăr devenit alpinist urban clandestin. El se îndrăgostește de o nonconformistă enigmatică. Pentru a-i stârni interesul, îi povestește despre pantofii din colecţia tatălui său. Nu erau niște pantofi oarecare. Povestea lor era și a unei femei ce înfruntase istoria. Îi aparţinuseră unei balerine ce se revoltase împotriva unui soldat nazist.

Posibile scenarii de film

Datorită modului în care dozează straniul, imprevizibilul cu nuanţe de thriller și amestecul dintre frânturi de realitate și intervenţiile unui absurd alegoric, dar și datorită personajelor expresive sau dimpotrivă, enigmatice, ale căror tainice resorturi sunt greu de înţeles, ai impresia că de fapt Omer Friedlander își pregătea și un debut cinematografic. Povestirile sale ingenios construite se derulează precum un film aparte, cum vezi la Cannes sau la Berlinale.

Multe povestiri au forţă cinematografică. Scriitorul expune fie discret întâlnirile dintre fiinţele greu încercate, pe fundalul unui oraș cu ziduri vechi, fie prin apropierea năucitoare a frumuseţii de infern, a erotismului de pericol, a devastării de speranţă, cum face în povestea unei Şeherezade actuale (dintr-un Beirut ce pare captat de camera iconicei regizoare Joyceline Saab). Povestitoarea din Beirut seduce un soldat israelian care aminteste de personajele din filmele lui Maoz.

Trimiteri la istoria recentă

Când nu scrie despre apropierile bazate pe atracţie, Omer Friedlander folosește umorul evreiesc pentru a scoate la suprafaţă subiectele tabu ce fac trimiteri la istoria recentă a locurilor unde se petrece acţiunea povestirilor sale. Astfel, descoperi că nu doar legăturile dintre evrei și arabi devin sursa de inspiraţie, ci și dintre diferitele comunităţi de evrei ce alcătuiesc societatea israeliană precum un mozaic. Merge pe urmele evreilor sefarzi, alungaţi de inchizitori din Peninsula Iberică, refugiaţi în Maghreb și chiar în marile centre ale culturii persane. Îţi spune povestea urmașei talentate a unui miniaturist din Catalonia. Sau povestea unui evreu ce îi fusese apropiat unui suveran magrebian, lângă al cărui palat își avea casa.

Omer Friedlander este un povestitor ce deschide ferestre spre lumi. Te face să vezi și partea nevăzută a tinerilor din comunităţile ultra-ortodoxe, considerate închise. Redă și nostalgia sau dezrădăcinarea evreilor ce au trăit în orașele devenite importante centre ale culturii arabe. Scrie și despre viaţa grea a unui tânăr beduin devenit singurul prieten al unei evreice. Astfel, descoperi nu numai diferenţele dintre naraţiunile evreilor și ale vecinilor arabi, cu privire la evenimentele secolului XX, ci și ale diferitelor comunităţi și generaţii de israelieni, una dintre povestiri apropiindu-se de punctul de vedere al unor cititori ai ziarului Haaretz sau al celor numiţi stângiști.

Un volum necesar pentru o cunoaștere mai nuanţată

Pentru cei familiarizaţi cu bogăţia de opinii și influenţe culturale din societatea israeliană, acest volum este o formă de punere în ordine, de consolidare a unor informaţii din surse diferite. Pentru cei ce au atât prieteni israelieni și prieteni sau rude aparţinând comunităţilor arabe, cartea este o gură de oxigen care îi face din nou să creadă și mai mult în posibilitatea unor apropieri bazate pe curiozitatea faţă de celălalt și pe nevoie de a-i ști pe cei dragi în siguranţă prin crearea unei societăţi în care se ascultă mai mult, se plânge împreună și tot împreună se vindecă rănile. Pacifiștii vor simţi că nu sunt singuri în demersul lor citindu-l pe Omer Friedlander.

Totodată, pentru cei ce nu cunosc nuanţele societăţii israeliene, cartea este o fereastră spre o lume. O lume precum un mozaic. Omer Friedlander face parte din noua generaţie de scriitori și de israelini ce vor să integreze amintirile dureroase ale buncilor și ale părinţilor, dându-le un sens în contextul actual. Acea generaţie care vrea să plece înapoi spre urmele culturii sefarde, dezvoltate alături de cea musulmană, în Andaluzia sau în Maghreb, pentru a regăsi un licăr de speranţă în covieţuire, sau pe urmele evreilor ce au trăit în Iran, reprezentaţi atât de bine de vocea cântăreţei iubitoare de limbă farsi din Israel, Liraz, ai cărei părinţi au venit din Iran.

Poţi găsi cartea The Man Who Sold Air in the Holy Land și pe site-urile unor librării online, cum ar fi Libristo, Libris sau Cărturești.