Spioana in casa dragostei – Femeia-caleidoscop
În mintea celor îndrăgostiţi de perioada interbelică, Anais Nin este mai mult decât o scriitoare. Este ridicată la rangul de zeiţă. Adorată și venerată așa cum sunt de obicei femeile deschizătoare de drumuri. Romanul ce îmbină fluiditatea observaţiilor precum o lavă și arta experimentală în pasaje incandescent-dezinvolte, Spioană în casa dragostei, confirmă opinia multora care văd în paginile scrise de Anais Nin un pariu reușit cu toţi cei ce spuneau că femeile nu are profunzimea sofisticată a minţii unui psihanalist și nici curajul unui bărbat în abordarea temelor legate de libertatea erotică sau de explorările abisurilor.
Paginile scrise de Anais Nin își păstrează și azi prospeţimea și vraja. Anais Nin a știut că întâlnirea erotismului cu arta va rămâne mereu de actualitate. La fel și discuţiile despre graniţele dintre sexualitatea explicită și lirismul rafinat asociate de obicei reprezentării inteligente a erotismului în artă.
Vulcanul emoţiilor
Romanul Spioană în casa dragostei le va plăcea mai ales celor ce au descoperit-o pe Anais Nin datorită cărţii Henry și June. Regăsesc același personaj feminin dornic de a-și explora dorinţele ascunse, fanteziile. De asemenea, vor descoperi și multe reflecţii despre legătura dintre afirmarea feminităţii și libertatea erotică, despre asumare, cuplu, fidelitate, infidelitate.
Protagonista romanului, Sabina, este o femeie prinsă între lumea dorinţei și realitatea percepută mai degrabă ca fiind restrictivă. Are un soţ care îi oferă confortul stabilităţii. Însă într-una dintre vacanţele sale descoperă un bărbat ce îi devine amant. Este unul dintre cei întâlniti în incursiunile sale prin lumea boemilor din Paris, a barurilor de noapte din Manhattan și în orașele escapadelor estivale. Va oscila astfel între legătura oficializată și cea devenită clandestină. De asemenea, reacţiile amantului o vor face să își pună întrebări despre feminitate. Mai bine zis, desre multiplele ipostaze pe care le poate lua o femeie în imaginarul masculin. Despre diferenţa dintre femeia asociată oazei de liniște, de armonie, și cea adesea căutată datorită vulcanului emoţional pe care îl poate trezi.
Metamorfozele curajoase
Sabina îi fascinează pe cititori și pe amanţii ei datorită metamorfozelor sale. Pare să se considere ea însăși un personaj în romanul propriei vieţi. De fapt, se construiește asemenea unui personaj. Unul cu multiple măști. Intreţine viu interesul amanţilor (re)inventându-și biografia sub forma unei naraţiuni incitante. Își transformă amintirile în povestiri menite să o pună într-o lumină irezistibilă.
Arsenalul de seducţie al Sabinei de fapt acel talent de a-și multiplica ipostazele. De a-și desfășura un vast repertoriu de roluri feminine. Sabina face din propria existenţă un caleidoscop. Însă un caleidoscop devenit vizibil după apus, când Sabina începe să ia New York-ul la pas în căutarea aventurii.
Atribuindu-i Sabinei capacitatea de folosi măști, de a se multiplica în ipostaze cameleonice sau de a-și acoperi povestea de viaţă în fantezii, așa cum își acoperă o dansatoare silueta cu jocuri de șaluri fluide, Anais Nin atrage atenţia asupra unei societăţi obtuze, aplatizante în relaţia cu nevoia de imaginar. Anais Nin s-a format într-o societate în care abia se zăreau razele primelor explorări autentice ale psihicului feminin. Până atunci, femeia era scindată între soţia devotată și cea bună doar pentru a fi amantă. Soţia și cealaltă nu aveau voie să coexiste unificat. Nici în mintea femeii, nici a bărbatului.
La un moment dat, Sabina își dă seama că a devenit între timp alta decât cea pe care soţul ei o alesese. Că ea trăiește de fapt într-o lume unde trebuie să își ascundă o parte a femeii care a devenit cu adevărat. Este o lume ce nu poate ţine pasul cu tot ceea ce o femeie poate deveni. Mai ales dacă este vorba despre femeia care își pune întrebări despre sine. Iar prin acest mesaj este Anais Nin o vizionară. A pus atât de bine accentul asupra interdicţiei impuse femeii de a-și desfășura nestingherită lumea afectivă. Prin a fi ea însăși, o femeie putea ofensa, scandaliza chiar. Așa i se transmisese de secole.
Libertatea fanteziei
Dincolo de explorările personajului său, Anais Nin invită și la reflecţii asupra creaţiei. Personajul său feminin își amintește, la un moment dat, despre forţa de atracţie pe care o aveau orele nocturne asupra fanteziei sale. Vei citi despre modul în care percepe simbolurile atribuite Lunii. Trece de la superstiţiile privind legătura feminităţii cu Luna asociată misterului, iraţionalului, vrăjitoriei, la opoziţia real-imaginar. Simbolistica bogată a Lunii o face să se gândească la nevoia ei de eliberare. De a fi o femeie care își dă voie să părăsească spaţiul domestic pentru a experimenta aceeași libertate permisă în acea apocă doar bărbatului. Așadar, Anais Nin folosește simbolistica asociată decorului nocturn pentru a vorbi despre nevoia femeii artiste de a se descătușa, de a fi ea însăși când scrie.
Personajul lui Anais Nin se vrea la rândul său o artistă. Flama senzualităţii o face să transforme până și cele mai nesemnificative detalii într-o poezie plină de erotism. Iar erotismul eliberat devine o succesiune de imagini suprarealiste. Sabina fantasmează în imagini demne de un film experimental bazat de fluiditatea ciudată a unui montaj de fragmente îmbinate ori suprapuse psihanalitic, sau are farmecul unei reverii în care sexualitatea și exotismul formează o simbioză irezistibila precum în fotografiile erotice interbelice.
Multe pagini din Spioană în casa dragostei au langoarea insolită a unor fotografii realizate de artiștii din generaţia lui Andre Kertesz și a Dorei Maar, precum și fluiditatea oniric-enigmatică asociată unui film avangardist, plin de cadre poetice, prin care se încearcă redarea lumii interioare a unei femei emancipate. Ai iluzia că te afli în faţa unor scene de film al cărui personaj feminin nu trăiește decât pentru a simţi două forme ale plăcerii: senzuale și artistice, pe care psihicul ajunge să le contopească.
Stilul irezistibil al lui Anais Nin
Unul dintre motivele pentru care mulţi se lasă vrăjiţi de Anais Nin este legat de stilul său. În romanele scurte, dar extrem de intense, lumea exterioară pare anulată sau topită în reveriile incandescente ale personajului feminin care se destăinuie. Asemenea personajelor lui Anais Nin, Sabina își desfășoară în faţa cititorului o lume interioară irezistibilă. Într-o societate încă nepregătită să o înţeleagă, nu se teme de metamorfozele produse de erotism. Se aruncă-n trăirile nemaisimţite până atunci de parcă ar fi o mare securizantă, conţinătoare. Folosește erotismul ca formă de cunoaștere, de lărgire a conștiinţei, punându-și întrebări despre viaţa privită și din alte perspective.
Romanul Spioană în casa dragostei abundă în ganduri despre nevoia femeii de a se simţi liberă să exploreze, anulând astfel teama de blamul colectiv. Sabina se întreabă despre limita dintre o viaţă dusă conform propriilor dorinţe și una ce se pliază pe niște reguli moștenite, necontestate, aparţinând altora și preluate ca atare de femei.
Spioană în casa dragostei îţi reamintește de marea calitate a lui Anais Nin: transformarea erotismului într-o infinită explorare a psihicului. Anais Nin face în lumea literară ceea ce a reușit generaţia lui Freud. Personajul Sabina își pune aceleași întrebări cu ale unui psihanalist. Observă conflictul dintre dorinţe și acea instanţă a psihicului ce îi tot cere o domolire a lor pentru a se conforma regulilor. Analizând relaţiile personajului său, Anais Nin pulverizează fanteziile acesteia în jerbe de revelaţii având consistenţă psihanalitică. De aici și caracterul vizionar al prozei sale.
Citind Spioană în casa dragostei îţi dai seama că Anais Nin mai este venerată deoarece le-a încurajat pe multe femei (dar și pe bărbaţi) să conștientizeze legătura dintre forţa creativităţii și libertatea afirmată prin curajul de a plonja exuberant în adâncurile propriului psihic. Personajele sale feminine ajung să nu își mai împună restricţii în faţa curiozităţii de orice fel. Renunţă ușor, ușor (uneori brusc) la vinovăţie și la scuze atunci când ajung faţă-n faţă cu trăirile și întrebările tabu.
Poţi comanda romanul de pe LibHumanitas.
Te invit să descoperi și romanul captivant Prietena mea Natalia.
Sunt Adriana Gionea si va invit sa imi descoperiti lumea populata de carti, filme, expozitii de arta, calatorii si festivaluri. Despre acestea scriu pe site-ul meu, Carti, filme si alte pasiuni. Va invit sa-mi descoperiti biblioteca, explorarile cinefile si artistii preferati. Sper sa va inspire, sa invite la dialoguri sau la discutii relaxate alaturi de prietenii vostri adunati la cafeneaua boema sau la ceainaria inconjurata de gradina visata. De asemenea, mi-ar placea sa imi spuneti, prin comentariile privind articolele mele, care sunt artistii, cartile si filmele recomandate de voi.
Varsta fragila – Pericolul mostenit
2 octombrie 2024Eu raman aici – Povestile unei comunitati pierdute
30 septembrie 2024O insula mai mica – Istoriile Italiei
29 septembrie 2024
Leave a reply Anulează răspunsul
Recomandari
-
Au-dessous du genou – Doi straini se indragostesc pe Nil
6 aprilie 2024 -
Expozitie de stampe japoneze si povestea celor 47 de ronin
6 noiembrie 2021 -
La lunga strada di sabbia
18 noiembrie 2022
Cautare in site
Informatii Contact
Puteti lasa un mesaj privat pe aceasta pagina de facebook dedicata
Cele mai vizualizate
Recenzii Aleatorii
-
Anii – O istorie la feminin
21 noiembrie 2023 -
Consimtamantul – Sa mai scrii, te rog!
4 noiembrie 2021