Pelerinul vrajit – Unul dintre cei mai apreciati scriitori clasici rusi

Dacă vrei să cauţi informaţii despre cărţile scrise de Nikolai Leskov, descoperi o revărsare generoasă de opinii elogioase. Au fost emise, de-a lungul timpului, de unii dintre cei mai mari scriitori ai lumii și de critici asociaţi cu marile publicaţii dedicate iubitorilor de literatură. Nu întâmplător este considerat unul dintre cei mai apreciaţi scriitori clasici ruși. Totuși, mulţi cititori din România l-au descoperit abia în 2018, odată cu ediţia în limba lor a romanului-cult Pelerinul vrăjit, tradus de Adriana Liciu. Şi nu neapărat din cauza lipsei de cultură generală. Multă vreme, numele scriitorului Nikolai Leskov a fost eclipsat de alţi mari clasici din spaţiul slav.

Pelerinul vrăjit – un mare povestitor

Pelerinul vrăjit este un roman pe care-l parcurgi cu apetitul alert, stârnit de obicei de marii povestitori. Nikolai Leskov este un povestitor cu har. Înainte de orice preocupare pentru stil, inovaţie sau formă, pentru el este importantă plăcerea lecturii. Vrea să te facă să trăiești acea bucurie a însoţirii personajelor în ţinuturi considerate exotice. Să aștepţi cu sufletul la gură pentru a vedea ce i se mai pregătește personajului preferat de către imaginarul capricios al povestitorului.

Vei aprecia fiecare pagină din Pelerinul vrăjit dacă admiri personajele aventuroase. Mai ales dacă vor să își deruleze exuberant și hâtru peripeţiile. Un astfel de personaj este Ivan. Fiu de iobag, fuge de pe moșia nobilului după ce se simte nedreptăţit. Străbate Rusia-n lung și-n lat. Şi nu orice Rusie, ci Rusia din vremea ţarilor. O Rusie care se întindea până dincolo de stepele tătarilor, adică până la graniţa cu Extremul Orient.

Un personaj care a văzut și trăit multe

Ivan este genul de personaj despre care poţi spune că le-a cam văzut și trăit pe toate. Cel puţin pe toate cele din Rusia ţaristă. A fentat vigilenţa legiuitorilor nedrepţi, a trecut dintr-o parte-n alta cu acte false. I-a înfuriat pe cei mai puternici decât el după ce le-a scăpat printre degete. De asemenea, i-a înduioșat pe oropsiţi prin bunătatea sa. A reușit să se îndepărteze atât de mult de moșia unde nu-l așteptase decât o lungă iobăgie, încât l-a cunoscut, până la urmă, chiar pe adevăratul Ţar al stepelor (un tătar devenit cel mai bun negustor de cai).

Alături de Ivan, străbaţi Rusia considerată neîmblânzită, exotică. Rusia stepelor, a călăreţilor tătari de un curaj nemaîntâlnit, a ţinuturilor întinse, unde se găsesc unii dintre cei mai frumoși cai. Această Rusie de la graniţa orientală este plină de pericole. De obiceiuri excentrice. Unele sunt povestite amuzant, altele crud sau frizând absurdul suprarealist, halucinant.

Pelerinul vrăjit, un roman între mai multe epoci

Când relatează despre peripeţiile eroului său, Ivan, Nikolai Leskov nu cruţă nici o vanitate umane, nici o tipologie prezentă în mozaicul vastului Imperiu al ţarilor. Relatând exuberant despre întâlnirile fostului iobag Ivan cu tătari aprigi, cu nobili decadenţi, cu hoinari, cu femei respectabile ce aleg iubiri interzise, despre evadările sale și despre ameninţările ce-l pândesc, Nikolai Leskov îţi amintește de famercul îmbinării dintre un roman picaresc, un basm cu tâlcuri pentru oamenii mari și un roman alegoric, de critică a slăbiciunilor umane, menit să omagineze literatura subversivă occidentală a secolului al XVIII-lea.

Cei fascinaţi de avangardă vor detecta și niște fascicule de modernitate, de vizionarism, în anumite pagini. Mai ales în paginile dedicate întâlnirii lui Ivan cu alte personaje, din afara spaţiului său cultural. Percepţia lui poate fi catalogată drept fantasmagorică. Memoria lui permite distorsionarea caricaturală a portretelor de tătari. Tocmai acestă percepţie exagerată amintește de scrierile cu tentă suprarealistă ce aveau să-l impună, în secolul următor, pe Henri Michaux, cu ale sale pagini despre ţinuturi îndepărtate, aflate între o relatare de călătorie și un experiment halucinant.

Portretul călătorului din vechea Rusie

Deși ar putea fi considerat și o frescă a Rusiei ţariste din secolul al XIX-lea, Pelerinul vrăjit îţi va schimba perspectiva. Nu-ţi ia mult până să îţi dai seama că nu spre exterior se uită protagonistul povestitor al lui Leskov. Când își povestește viaţa pe malul unui lac din mijlocul pustiului, Ivan te îndeamnă să te uiţi nu numai la Rusia din jurul său. Nu doar la acea lume de dincolo de Sankt Petersburg și nu doar la oamenii stepei asiatice, adesea percepuţi ca fiind sălbatici, barbari, primitivi.

Când îl asculţi pe Ivan din Pelerinul vrăjit, pătrunzi în lumea interioară a călătorului rus. Mai bine zis, în mintea oamenilor din epoca lui. De fapt, Pelerinul vrăjit este mai degrabă oglinda unei lumi interioare animate de un mare dor de ducă. Peripeţiile ameninţătoare prin care trece Ivan sunt doar un pretext pentru Nikolai Leskov. Pe scriitor îl captivează mai degrabă legătura cu extremităţile Imperiului. O legătură ce reflectă pendularea omului din spaţiul slav între lumina călătoriei pline de revelaţii și întunecimea superstiţiei, între o receptivitate sofisticată a lumilor diferite de a lui și chircirea în misticismul adus uneori la peștera fanatismului.

Ivan relatează nu doar despre obiceiurile crude ale triburilor din îndepărtata stepă. Ochii lui pătrunzatori se îndreaptă și spre purtările primitive din anumite medii bisericești. El pătimește și în ţinutul păgânilor care îl ţin lângă ei cu orice preţ, datorită priceperii sale în alegerea cailor, dar și în lăcașurile călugărilor.

Marea calitate a romanului Pelerinul vrăjit

Pelerinul vrăjit este un roman preţios nu numai prin vitalitatatea narativă revigorantă pentru literatura secolului al XIX-lea. Citindu-l, îi descoperi altă mare calitate. Romanul devine oglinda relaţiei – aflate între curiozitate, naivitate și prejudecată – a rusului din secolul XIX, dornic de a se aventura în depărtări, cu ţinturile de la capătul Imperiului, de la frontiera orientală, considerată o veritabilă Terra incognita.

Poţi comanda volumul și de pe site-ul LibHumanitas.

Te invit să descoperi și articolul despre cartea Istoria Insulei.